Am învățat din greșeli să fiu cel mai bun

     Unul din primele joburi pe care le-am avut a fost acela de ospătar. Credeți-mă când vă spun, nu multe joburi se pot compara cu ospătăria, mai ales când o practici pe litoralul românesc. Numărul extraordinar de mare de turiști făcea ca de foarte multe ori ca restaurantul să fie dat peste cap. Comenzi încurcate, care nu ieșeau la timp sau nu mai ieșeau deloc, băuturi care ajungeau la masa greșită și o pizza care ajungea la o masă unde se comandase ciorbă, astea-s doar câteva din încurcăturile pe care le întâmpinam zi de zi. Dar un ospătar adevărat le rezolvă pe toate cu eleganță și stil pentru ca, în final, clientul să se ridice de la masă mulțumit.

     Astăzi îmi deschid propriul restaurant. După ani și ani de când n-am mai avut nicio treabă cu ospătăria, am decis să-mi deschid afacerea mea în buricul Iașiului.  Mi-a fost puțin mai ușor cu pregătirile, având ceva experiență din trecut cu restaurantele în care am lucrat, dar foarte multe aspecte s-au schimbat. Activitatea unui restaurant nu mai este ca acum câțiva ani. Pretențiile au crescut și clienții așteaptă de la fiecare cârciumar să fie tratați ca la un restaurant cu stele Michelin. Și nu e rău să fie așteptări mari. Chiar nu e rău deloc. În general oamenii care primesc mai mult, sunt dispuși să plătească mai mult.

     N-am reușit să deschid un restaurant cu stele Michelin, sincer nici nu mi-am propus asta, dar vreau ca experiența clienților mei să fie excepțională în fiecare moment până la plecare pentru că doar așa se vor întoarce la mine și doar așa voi prospera. Se spune că un om nemulțumit de servicii va spune încă altor nouă persoane nemulțumirea lui. Și asta înseamnă zece clienți pierduți la fiecare om care-ți iese nemulțumit pe ușă. Folosindu-mă de experiențele trecutului, am reușit să pun la punct un sistem care corecta toate greșelile pe care le-am observat de-a lungul perioadei mele de ospătărie. Bine, nu l-am pus eu la punct. Este vorba despre un sistem de gestiune stocuri și marcaj mobil cu ajutorul căruia pot satisface nevoile clienților cu un minim de efort. Concret, de fiecare dată când un client îmi calcă pragul restaurantului, ospătarii mei sunt pregătiți din toate punctele de vedere.  De exemplu, dacă un om vine și dorește să comande un fel de mâncare, ospătarul îi poate spune imediat dacă acel produs nu mai există pentru moment la vânzare și îi poate recomanda un preparat înlocuitor.

     Mai mult decât atât, gândindu-mă la problemele pe care le întâlneam în trecut, pot spune că un software POS Restaurant mă scoate din belelele pe care le întâlneam pe vremea când ospătăream eu. Cum? Simplu! Îmi aduc aminte când bucătarul nu înțelegea ce am scris eu pe bilețelul de comandă și în loc de salată asortată fără castraveți înțelegea salată asortată extra castraveți sau, când clientul dorea cartofi piure cu unt și bucătarul îi făcea cu margarină. Acum nu mă mai întâlnesc cu aceste probleme. E simplu. Ospătarul preia comanda pe un PDA, comanda este trimisă automat către departamentele vizate, fie că este vorba de bucătărie, bar sau pizzerie și de fiecare dată când un client are o cerință specială ospătarul are pisibilitatea să menționeze clar și concis pentru ca bucătarul sau barmanul ori pizzerul să știe exact ce are de făcut.

Uite de asta eu voi avea succes cu restaurantul pe care tocmai l-am deschis. Pentru că am învățat din greșelile patronilor mei din trecut și am învățat să le corectez.

 

Pentru Superblog 2018