Publicat în Altele

Cum mi-aș pregăti eu bucătăria pentru vizitele prietenilor cu mobilă de pe favi.ro

     Să crești într-o casă cu patru femei, trei surori și mama, nu este deloc ușor. Bărbații însurați știu la ce mă refer, iar cei care n-au ajuns încă până acolo, gândiți-vă că locuiți într-o colivie împreună cu cele mai gălăgioase păsări exotice care există. Da, nu-i un peisaj prea drăguț, cel puțin din punct de vedere fonic. Însă, pentru mine treaba asta a venit cu o grămadă de avantaje. M-am trezit la douăzeci și ceva de ani singur într-un apartament, forțat să mă descurc, să mă întrețin și să păstrez și casa locuibilă. Uite-așa am început să pun în practică învățămintele de la mama despre gătit, despre cum să-ți speli rufele, cum să coși, să faci curățenie, să ștergi praful și toate activitățile la care mă obliga în copilărie să particip împreună cu surorile mele.

     Tânăr fiind (încă) petrec foarte multe seri de weekend cu prietenii, la petreceri. La vârsta noastră petrecerile nu mai înseamnă distracție cu bumți-bumți, muzică, alcool și bass care să-ți deranjeze toate organele interne. Noi înțelegem prin petreceri să ne întâlnim la câte unul din noi acasă. Gazda gătește ceva bun pentru toată lumea și stăm în jurul mesei sau pe canapele sau pe jos, pe unde apucăm și discutăm ori râdem ori spunem bancuri sau ne uităm la cele mai noi filme. Și așa ne distrăm noi weekend de weekend de câțiva ani.

     Singura problemă însă, este atunci când îmi vine mie rândul să găzduiesc întâlnirea. Deși gătesc excepțional (și nu o spun eu doar ca să mă laud ci m-au tot lăudat alții), când vine vorba să primesc și eu oamenii într-o casă acătării, n-am unde. Ca să înțelegeți, livingul meu este mobilat cu o masă de patru persoane, 3 scaune (din care unul ocupat cu haine), un televizor așezat pe o comodă veche de când era bunica fată frumoasă și cam atât. De multe ori am spus că o să-mi fac timp să umblu și o să-mi mobilez și eu livingul, de fiecare dată am rămas doar cu spusul. Cu practica mai greu la mine. Asta până când, într-o zi după ce-au făcut băieții mișto de mine și de masa mea festivă am decis să caut soluții.

     În primul rând, am decis să îmi mut la bucătărie zona de mâncare. Spațiul este destul de generos și îmi pot permite să așez acolo o masă de bucătărie generoasă pentru toțimasa bucatarie prietenii mei.  Acolo o să-i pot ține sub supraveghere cât timp le pregătesc faimoasele mele paste carbonara. M-am lăudat cu ele atâta timp, dar acum a venit timpul să le și demonstrez că nu mint atunci când le spun că sunt cele mai bune din lume. Normal, tot acolo o să-i și pun la masă, doar n-o să îmi murdăresc noul living. Nu vreau paste pe covor. Prefer mesele rotunde sau ovale, așa că mă gândesc la șase până la opt locuri maxim. Cei care nu au loc la masă se pot așeza pe colțarul meu cel nou. Cum care colțar? Cel pe care-o să-l cumpăr ca să ocup bucata aia de bucătărie în care n-am pus nimic până acum. Mă gândeam s-o amenajez ca pe un spațiu pentru servit cafeaua dimineața, cu o măsuță mică de două maxim trei persoane. Ceva intim și călduros. N-am acum banii necesari, dar mă gândesc să pun lângă și un șemineu electric. O să fie colțul meu preferat din bucătărie, sau poate din toată casa. Iar pentru întâlnirile de weekend cu amicii mei, un spațiu extra pentru cei care nu încap în jurul mesei. coltar-bucatarie-mioara-wenge     Vă povesteam despre cât de bine pot eu să gătesc. Păi, orice bucătar priceput are nevoie și de un banc de lucru excepțional. Și, ca să fim drepți, bancul de lucru al bucătarului este și masa la care mănâncă. Nu o singură dată am halit mâncarea pe blatul de bucătărie în timp ce găteam următorul fel. De asta am nevoie de un nou set de mobilă pentru bucătărie. Cu multe sertare, spații de depozitare, cu un cuptor performant, o plită foarte bună și foarte mult spațiu de lucru pentru tăiat, tocat, învârtit și mestecat. Și, normal, pentru mâncat. Cum nu mă pricep deloc la selecțiile cromatice, o să-mi fie greu să aleg un set de mobilă care să se potrivească bucătăriei mele, dar cu siguranță cu ceva ajutor din partea prietenilor voi avea în curând în bucătărie cea mai tare mobilă.

     După ce-mi golesc portofelul pe toate ce le-am menționat mai sus, sper să-mi rămână și mie ceva măcar pentru cina de weekend, pentru că așa ar fi frumos, să inaugurez noua bucătărie împreună cu prietenii mei.

 

*piesele de mobilier din imagini sunt disponibile la comandă motorul de căutare favi.ro

 

Reclame
Publicat în Super Blog

Spider-Cupidon-Man, job de o zi.

     Moș bătrân, așa cum îmi place să-mi spun, fac parte din generația copiilor care au crescut cu Jetix și Cartoon Network unde urmăream cu mare interes cele mai tari seriale de desene animate care existau la vremea aia. Îmi aduc aminte și acum de animațiile care rulau zi de zi și pe care le așteptam cu drag. Îmi făceam programul în funcție de ce film pentru copii aveam de urmărit zilnic. Practic, toată ziua mea se învârtea în jurul acelei ore în care nici nu răsuflam până la finalul animației. Dintre toate, de departe cele mai dragi mi-au fost și-mi sunt în continuare desenele cu Spider-Man. Eram fascinat nu de povestea lui de om păianjen, cât de modul în care se desfășura viața lui personală, când era doar Peter Parker. Mă gândeam de multe ori cum e posibil ca un super erou ca Spider man să aibă o viață amoroasă atât de dezastruoasă. Și de fiecare dată îmi spuneam că dacă aș putea alege, n-aș vrea să fiu super erou. Concluzia mea era clară. Super eroii n-au parte de fericire și iubire.

     V-am spus toate astea pentru că în curând și  mai exact pe 28 decembrie 2018, va ajunge în cinematografe o nouă producție cu și despre Spider-Man. O nouă viziuneSpider-Man-into-the-Spider-Verse-dub-billing asupra poveștii cu un fir narativ cu totul și cu totul inedit. Animația se numește “Omul-Păianjen: În lumea păianjenului”, sau dacă vă place mai mult varianta de titlu în limba engleză, “Spider-Man: Into The Spider-Verse”. N-o să vă spun mai nimic despre film pentru că nu vreau să vă stric plăcerea vizionării. O să vă spun doar că eu cu siguranță voi fi prezent în sala de cinema atunci când va începe filmul pentru că e Spider man! Și pentru că vreau să văd dacă povestitorii au reușit să-i creeze o poveste de viață amoroasă demnă de calitățile Omului Păianjen, mai ales că de data asta, eroul  nu mai este (doar) Peter Parker ci apare un nou erou, pe numele lui Miles Morales. Oups, deja am zis prea mult!

Cât despre gândurile mele din copilărie, vreau să vă spun că acum, mai mult ca oricând mi-aș dori să fiu Spider-Man măcar pentru o zi. Și dacă dorința mi s-ar îndeplini eu n-aș face lucrurile pe care le face Spidy zi de zi. Nu, nu! N-aș lupta cu infractori, n-aș alerga după spărgători de bănci sau monștri hidoși rezultate ale mutațiilor genetice. Să fim serioși, lucrurile astea nu există și dacă ar fi așa, aș fi șomer în ziua aia. Eu m-am gândit că ar fi frumos dacă pentru o zi eu aș putea ajuta oamenii să depășească problemele din relații. Aș convinge doi tineri care se iubesc în secret să se deschidă unul în fața celuilalt, aș ajuta un băiat îndrăgostit să-i pregătească o surpriză romantică persoanei dragi, aș incuraja doi oameni să se bucure unul de zâmbetul celuilalt și le-aș spune să aibă curajul să se încreadă în dragostea lor.

     Și cum iubirea nu e perfectă, i-aș ajuta și pe cei care suferă în relații. Aș pedepsi un bărbat care-și face consoarta să sufere, i-aș spune unei femei să aibă încredere în ea și curajul să depășească un moment dificil și aș împăca doi iubiți care stau certați pe-o bancă. Omul Păianjen nu are, cum spuneam, o viață amoroasă plăcută și în felul ăsta i-aș face cumva dreptate. Nu poate să se bucure de dragostea fetei care-i place din cauza secretului pe care-l păstrează, dar măcar poate face niște oameni fericiți. Și asta aș face eu, să fiu în locul lui măcar pentru o zi. Aș fi un Spider-Cupidon-Man.

 

Articol scris pentru ultima probă din Super Blog 2018, probă sponsorizată de InterComFilm Distribution.

Publicat în Super Blog

Cum să-ți ceri iertare cu un suc natural stors de HUROM…

     Am fost certat. Grav! Să vă povestesc ce și cum am pățit: Imediat după ce-am pus întrebarea „aia”, ne-am mutat împreună. Toate bune și frumoase până într-o zi când la ușa noastră a apărut mama. Nu a mea, ci a ei! Soacra, cum ar veni. Încărcată cu o mie de bagaje, a venit să vadă ce-i fac copilașii  și să le aducă niște bunătăți. Nu-s eu genul de om căruia să-i placă să primească ceva de la părinți, dar femeia ni le-a adus cu greu având cele mai bune gânduri pentru noi. Sunt unul din fericiții bărbați care-s iubiți de soacră. Da, unul din ăia doi care trăiesc pe planeta asta.

     Așa și cum vă ziceam, am fost certat grav. Cu o seară înainte eu tocmai găzduisem o petrecere FIFA pe consolă cu prietenii mei. Duduia a fost și ea cu fetele la o petrecere în pijamale și cum știam că până dimineață n-o să apară, am umplut casa de băieți, bere, chipsuri și alte tâmpenii necesare unei nopți de FIFA. Vă dați seama că la ora la care ne-a bătut soacră-mea în ușă, eu abia crăpam un ochi cât să văd pe unde beau cafeaua. Casa era un dezastru. Cutii de bere peste tot, pungi de la chipsuri, sticle de Cola și de whisky la fel, și multe altele. Atât i-a trebuit femeii să vadă că m-a și luat la-mpins vagoane. Că eu așa îi întrețin fata, că-i dau mâncare nesănătoasă, că-i dau sucuri care nu fac decât rău și n-am apucat să deschid măcar gura să-i explic situația că-mi și dă una după ceafă de-mi amestecă mințile și-mi spune să iau sacoșa de după ușă și s-o duc în balcon că-i plină cu mere proaspete, naturale. Ia, hrănește-te cu fructe naturale, zevzecule, nu mai băga în tine chimicalele alea! Eu vă aduc bunătățuri ca să mâncați sănătos și tu îți bați joc de sănătatea voastră? Și n-apuc să ajung până la ușa balconului că o și sună pe duduie să-i raporteze starea în care m-a găsit. Vă închipuiți ce meci am avut pe urmă cu ea. Mi-a spus foarte clar să nu fac dezmăț în casă cât e ea plecată și eu am făcut taman pe dos. Și iaca de ce-i supărată pe mine și nu-mi vorbește deloc de două zile.

     Dar nu-i nimic. Știu cum s-o îmbunez. Știu exact ce să fac. O să-i pregătesc cel mai romantic mic dejun pe care l-a putut servi în viața ei. Mâine dimineață mă trezesc înaintea ei și mă strecor la bucătărie. O să-i pregătesc două ouă fierte moi, așa cum îi plac ei, pâine prăjită cu salată de vinete și un munte de clătite. Pe urmă o să pun în funcțiune noul nostru Storcător prin presare la rece, Hurom și-o să-i fac un suc din câteva mere din cele pe care le-a adus maică-sa zilele trecute. Dacă n-o să cadă pe spate de la clătite, sucul ăla sigur o s-o facă să renunțe la supărare. Nu există suc pe lumea asta care să-i placă mai mult decât ăla de mere. Nu-mi fac griji c-o trezesc, chiar dacă are somnul foarte ușor. Minunea asta de storcător e atât de silențios că nu-ți dai seama dacăha_i_gray_slider funcționează, stând lângă el. O să-i duc mâncarea și sucul lângă pat cu trei minute înainte să-i sune alarma. O las să se trezească, să oprească ceasul și când o să se întoarcă pe partea cealaltă să se dea jos din pat o  s-o aștept cumințel lângă cu bunătățile ei preferate. La început o să fie confuză, n-o să înțeleagă ce se întâmplă. Atunci e momentul să-i intind paharul cu suc împreună cu un „Bună dimineața, micuța mea!” Trebuie să am grijă să-mi amintesc să-i spun că sucul e 100% natural, făcut din merele de la mama. Asta o s-o facă să lase garda jos și să nu-i treacă prin minte să-mi verse conținutul în cap. N-ar arunca niciodată ceva ce a primit de la mama. După care o invit să se delecteze cu bunătățile pe care i le-am pregătit. Ouăle îi plac decupate „la vârf”, dar nu-i place să facă ea operațiunea. De asta o să i le duc gata pregătite și cu capacul tăiat. Știu că-i place să întindă prin gălbenușul moale bucățile de pâine prăjită, tăiate  bastonașe, deci așa o să i le pregătesc. Iar salata de vinete o s-o mănânce direct cu lingurița, așa cum îi place ei. După ce termină de mâncat o să scot de după veioză și celălalt pahar de suc de mere și-o să i-l dau în mână, pentru că știu că de fiecare dată după ce mănâncă mai vrea un pahar de suc. Ăsta-i unul din marele avantaje ale storcătorului Hurom. Băi. frate! Din trei fructe faci o grămadă de suc! Nu pierzi nimic! Cu tehnologia asta nu doar că îți stoarce tot ce se poate stoarce din fructe, dar datorită lui se rețin în suc toți nutrienții.

logo-hurom_1504190816

     Așa o s-o fac să uite supărarile pe mine și, la cum o știu eu, o s-o sune pe soacră-mea să-i spună că am grijă de ea și că îi dau să mănânce și să bea numai natural. Și, cine știe… un moment romantic după micul dejun nu strică niciodată, nu?

Articol pentru Super Blog 2018