‘ello!
Nu știu voi ce faceți, dar eu încerc să mă recuperez după un concediu cel-mai-cel și binemeritat. Bine, ca să fiu sincer cu voi, după ce-am terminat concediul l-am prelungit cu încă 2 zile din cauză de prieteni/colegi.
Ca să n-o mai lungesc cu vorba, anul ăsta am ales să ne petrecem vacanța la mare. Și unde puteam merge altundeva decât pe meleagurile noastre, la Eforie Nord, stațiune de care ne-am cam îndrăgostit și loc în care ne simțim ca la noi acasă de fiecare dată când ajungem. De atâția ani de când tot „batem” Eforia în lung și-n lat am ajuns să o cunoaștem aproape la fel de bine ca orașele natale și lucrul ăsta ne bucură imens pentru că acum știm foarte bine ce cazare să alegem, la ce restaurant putem să mâncăm fără să avem surprize neplăcute, ce plajă să alegem pentru bronz și baie-n mare și pe unde să ne plimbăm ca să ne simțim bine.
Și pentru că am ajuns să cunoaștem atât de bine stațiunea, m-am gândit să scriu câteva rânduri ca să vă ajut să alegeți și voi locurile perfecte pentru o vacanță liniștită și frumoasă. Ceea ce urmează să citiți sunt experiențele noastre personale în cele 6 zile de Eforie și sper să vă ajute să alegeți locul perfect pentru o vacanță perfectă.
Cazarea
Cel mai important aspect în momentul în care decizi să pleci în vacanță, orice vacanță este cazarea. Chiar dacă mulți o consideră ca fiind doar locul de odihnă, cred că sunteți de acord cu mine când spun că locul în care vă cazați este mai mult de atât și merită o atenție sporită. Aspecte ca siguranța, curățenia, liniștea, serviciile suplimentare, priveliștea, proximitatea față de locurile de interes sunt criterii pe care trebuie să le luam în calcul atunci când alegem unde să stăm pe perioada vacanței. Să găsești cazare în Eforie Nord nu e atât de greu. Sunt atâtea site-uri cu indicații prețioase și cu review-uri concludente că n-ai cum să dai greș.
Anul acesta noi am ales Hotelul El Stefanino din Eforie Nord. Primul aspect care ne-a convins să optăm pentru ei a fost faptul că sunt localizați fix pe faleza Eforiei, la 2 pași de plajă. Nu știu cât de mult contează pentru voi o cazare aproape de plajă, dar pe noi nici nu ne interesează să ne uităm la un loc de cazare dacă nu se află extrem de aproape de plajă. Al doilea aspect pe care l-am luat in considerare (și vorbesc stric în numele meu, nu și al domnișoarei) este faptul că în prețul sejurului oferă mic dejun și prânz. În multele vacanțe pe care le-am avut în ultima perioadă, am întâmpinat de multe ori problema alegerii restaurantului în care să mâncăm. Așa că, un hotel care oferă 2 mese pe zi rezolva o mare problemă, practic 2 treimi din problema mâncării. Ultimul aspect care ne-a convins că El Stefanino era alegerea perfectă a fost faptul că în trecut am mai fost musafirii lor, în restaurant. În anii trecuți am mâncat de mai multe ori la ei și ne-a plăcut atât de tare încât ne-a făcut să ne dorim să mâncăm la ei cât mai des.
Ce-am mâncat
Știu, unii cred că mâncarea dintr-un restaurant este complet diferită de mâncarea „a la carte”. Nimic mai fals (cel puțin în cazul celor de la El Stefanino). Mâncarea a fost din belșug și excepțională. Știu, folosesc cuvinte mari, dar doar așa pot descrie acest aspect. Atunci când ai parte de un mic dejun copios, diversificat, atunci când la masa de prânz poți alege ce anume să mănânci, adică două feluri de ciorbă, două trei variante de felul doi, atunci când ți se pun la dispoziție un desert (de fiecare dată altul), atunci când ai la discreție apă, sucuri și cafea, nu poți să fii altfel decât încântat de serviciile oferite.
Vă spuneam că i-am ales anul acesta pe ei datorită vizitelor anterioare la restaurantul lor. În anii precedenți am încercat să trecem pe la ei cel puțin o dată, în principal pentru pastele lor cu fructe de mare și pentru pizza care este foarte, foaarte bună! Anul ăsta, pentru că ne-au asigurat micul dejun și prânzul, am trecut prin restaurant doar pentru cină și ca să bem o limonadă. Și ce limonadă! Eu am ales una cu pulpă din fructe de mango. Arăta atââât de bine încât ne venea să comandăm câteva și „to go”.
mde
dav
Pizza de la El Stefanino poate fi descrisă foarte bine în doar 2 cuvinte: MARE și GENIALĂ! Adică, a fost atât de mare încât duduia n-a putut mânca mai mult de 3 felii. Bine, asta a fost până la urmă în beneficiul meu pentru că, la final, eu le-am mâncat pe amândouă. Mi-e rușine cu mine, dar nimeni, niciodată nu poate refuza un meniu „Joey’s special- two pizzas”. Mai ales când arată cum vedeți în poză și când e atât de gustoasă de te lingi pe degete! 
Uneori, după masa de prânz mai zăboveam puțin pe terasa restaurantului. Mai o vorbă, mai o privire spre marea scăldată în soare, sau pur și simplu câteva momente de relaxare ascultând muzica ce cânta în surdină. Toate astea, la un pahar de limonadă ori un cocktail răcoritor. V-am zis că la ei se prepară niște coktailuri demențiale? Dacă nu, credeți-mă pe cuvânt! În puține locuri am mai băut asemenea bunătăți! Și nici prezentarea nu e de ici-colea. Te simți ca pe o plajă tropicală!
Cum arată restaurantul și ce priveliște te-așteaptă la El Stefanino
Pentru mine este foarte important ca restaurantul în care iau masa să arate bine. Să fie curat, să fie interesant și oamenii să fie profesioniști și amabili. Ei bine, toate astea se împletesc la El Stefanino. Restaurantul are o tentă rustică, elegantă. Muzica ambientală este și a fost de fiecare dată pe placul nostru( nu o dată l-am întrebat pe prietenul Shazam ce melodie cânta într-un anume moment). Cât despre priveliște, ce poate fi mai frumos decât să ridici ochii din farfurie și să vezi marea în toată splendoarea ei? Sau să ieși la o cafea ultramatinală și să vezi răsăritul de pe terasă? Bine, noi n-am ieșit pentru cafea ci doar pentru răsărit, dar pentru noi a cântărit foarte mult acest aspect și am fost foarte mulțumiți de ce-am primit. Sunt niște imagini pe care nu poți pune preț.
Unde-am stat, unde-am dormit
Din nou, foarte important pentru noi, camera în care suntem cazați trebuie să fie impecabilă, frumoasă, luminoasă și cât mai bine dotată pentru confortul nostru. Ei bine, în afară de partea cu lumina, camera s-a ridicat la așteptările noastre. Încă de la intrare
te îmbie un miros de proaspăt, de curat. Mobilierul te duce cu gândul la o cameră vintage, cu pat din fier modelat, cu dulapuri din lemn masiv, cu niște tabureți simpatici și pereți frumos tapetați. Deși după cum am zis, camera aducea a vintage, televizorul led (de 80 de cm), frigiderul minibar, uscătorul de păr și conexiunea wireless pentru internet nu lipsesc, exact așa cum promit cei de la hotel chiar și pe site-ul lor.
Un lucru care ne-a bucurat a fost că, deși nu era necesar, în fiecare dimineață prosoapele ne erau schimbate și se spăla pe jos în cameră. Oamenilor chiar le pasă de confortul clienților și se ocupă intens ca totul să fie perfect.
Cum ziceam mai sus, singurul inconvenient pe care l-am întâlnit a fost lipsa luminii naturale. Geamul puțin prea înalt și mic, în combinație cu draperia pe care vrei-nu-vrei trebuia s-o ții trasă ca să nu se uite vecinii la tine în cameră, fură toată lumina. Pentru unii ar putea fi un avantaj. Noi însă, fiind oameni cu soarele-n cap, preferăm să ne trezim dimineața orbiți de zâmbetul și razele lui.
Cum sunt oamenii la El Stefanino
De multe ori am avut parte de oameni cumsecade, amabili și corecți. Și la El Stefanino ne-am întâlnit cu oameni la fel de amabili, de cumsecade, oameni săritori, dornici să facă tot ce le stă în putință ca să-ți facă experiența cât mai plăcută. De la proprietari (cărora le mulțumim încă o dată că ne-au primit) și până la ospătari sau personalul de curățenie, toată lumea a fost așa cum ar trebui să fie într-o astfel de afacere.
Am avut parte și de o „experiență” care, uitându-ma acum în urmă către ea, pot spune că a fost mai mult amuzantă decât neplăcută. Cu câteva zile înainte de a porni la drum ne-au contactat și ne-au informat că au întâmpinat ceva dificultăți și ne-au rugat să decalăm cu o zi vacanța. În urma discuției cu ei au rezolvat problema în așa fel încât să nu fim nevoiți să modificăm toate planurile sau să reducem vacanța cu o zi. Ne-au rezervat o cameră la un alt hotel, foarte aproape de ei pentru prima noapte, urmând ca a doua zi să ne mutăm la ei. N-a mai fost nevoie, însă. Au rezolvat până la urmă în așa fel încât să nu ne plimbe dintr-un hotel în altul și să rămânem la ei de la început.Deși la prima vedere ați putea spune că e o situație neplăcută, eu am apreciat, totuși modul în care au abordat problema, faptul că ne-au anunțat dinainte că există o problema și, normal, faptul că au rezolvat totul fără să ne creeze nouă neplăceri. Sincer vă spun, face foarte mult să vezi că oamenii se implică și își dau interesul să rezolve o situație, fie ea și atât de neplăcută.
La final vine întrebarea firească: M-aș mai întoarce la El Stefanino pe viitor? Răspunsul este CATEGORIC DA! Am găsit în acest hotel tot ce-mi pot dori de la o vacanță perfectă și n-aș renunța niciodată la mâncarea lor excelentă, la peisajele minunate și la personalul amabil. Singurul lucru pe care l-aș schimba ar fi, cu siguranță camera. Pe viitor vom opta pentru o cameră cu vedere spre plajă, spre răsărit și spre lumină din abundență. Chiar dacă ne costă puțin mai mult, merită fiecare leuț.
Plaja, marea și stațiunea
Eforia este și va rămâne stațiunea noastră de suflet. În comparație cu alte stațiuni de la mare este extrem de curată, de liniștită și de frumoasă. Apa a fost anul ăsta puțin cam nervoasă. Valurile mari și destul de dese, deși la început ne-au plăcut, ne-au cam luat din cheful de bălăceală. Nimeni nu e atât de nebun încât să se lase la infinit plesnit de valuri imense. Așa că am lasat-o mai moale și ne-am mulțumit să stăm pe șezlong, la soare.
Plaja este așa cum o știam. După reabilitare și extindere a devenit foarte frumoasă, dar cam „înțepătoare” la tălpi din cauza scoicilor . Nisipul fiind relativ nou, n-a apucat să se macine într-atâta cât să devină fin, ca-n Mamaia sau Costinești. Dar dacă nu te deranjează puțin masaj la tălpi plaja e perfectă și chiar preferabilă în detrimentul celor din alte stațiuni. Cel mai important, cât timp am fost noi acolo, n-am prins nicio invazie de alge care să distrugă aspectul plajei și să ne strice de tot cheful. (cum am prins în Costinești și Mangalia zilele următoare.
Noi am stat în fiecare zi pe plaja Debarcader, în imediata apropiere a hotelului nostru. În afară de muzica care te duce cu gândul la verile anilor 80-90, totul a fost mișto. Șezlongurile ne-au costat vreo 25 de lei/zi/persoana în primele zile. Începând de vineri au scumpit cu 5 lei costul, dar n-a fost mare bai. Beach-barul era la câțiva metri de noi și prețurile sunt chiar decente. 5 lei pentru o bere SKOL la 0.4L, 10 lei pentru un frappe. 25 de lei pentru un cocktail și 4.5 lei pentru o punga de Bake rolls.
Apa mi s-a părut genial de caldă, în ciuda valurilor foarte mari, dar și foarte curată. Da, mai dădeai pe la fundul apei de vreo pungă sau vreun pahar de bere aruncate de niste tâmpiți, dar comparativ cu alți ani, se vede o diferență clară. Ori oamenii s-au mai responsabilizat, ori autoritățile se ocupă mai intens de păstrarea curățeniei pe plaje și în apă. Oricare variantă ar fi cea corectă, nu poate fi decat în avantajul turiștilor. Când cheltuiești o grămadă de bani pentru o vacanță, speri ca totul să fie perfect. Și la aspectul ăsta am observat, după cum vă spuneam, o îmbunătățire semnificativă pe plajele din Eforie Nord.
Unde-am mai mâncat, ce-am mai băut, ce-am mai făcut
Dacă o să ajungeți prin Eforie Nord vă recomand cu cea mai mare căldură să luați cel puțin o masă la Taverna Santorini. Noi am încercat-o o dată și n-am mai putut renunța la ea. Este un restaurant pe faleză, nu departe de plaja Debarcader. Nu ai cum să-l ratezi. Muzica tradițională grecească te aduce până în fața localului, iar de acolo mirosurile îmbietoare fac restul. Tu nu trebuie să faci altceva decât să deschizi meniul, să comanzi orice și să te bucuri de o masă delicioasă. Dar nu numai asta. Oamenii sunt atât de primitori, atât de calzi, atât de zâmbitori că-ți vine să-i iei acasă. Acolo l-am cunoscut pe Ciprian, un ospătar care deborda de amabilitate. La orice pas era cu zâmbetul pe buze, mereu printre mese vorbind cu turiștii, asigurându-se că totul decurge perfect. Dacă v-am convins să le faceți o vizită, să-i spuneți că-l salutăm!
La Taverna Santorini am mâncat niște creveți spectaculos de buni, cu brânză feta și un fel de sos de roșii. Prețul e puțin peste normal, dar merită. Chiar merită! Tot la ei ne-am oprit și în ultima seară, la finalul vacanței. Am sărbătorit finalul concediului cu o carafă de vin foarte bun.
Printre altele, duduia m-a convins să mergem și la un spectacol de stand-up comedy. Așa că, vineri seara îmbrăcați frumos (ea) am mers la Teatrul de Vara din Eforie și pentru aproape 2 ore i-am ascultat pe Natanticu, Varză, Dan Țuțu și Dan Badea într-un număr foarte reușit.
Vă spuneam la început că mi-am prelungit cu 2 zile concediul după ce-am plecat de la Eforie. Ei bine, m-am întâlnit cu un coleg de muncă și-am plecat spre Costinești, stațiune pe care-am găsit-o la fel de murdară și la fel de respingătoare cum am lăsat-o acum 8 ani când am fost ultima dată acolo. În mini vacanța de 2 zile de după concediu am dat o fugă și prin Mangalia unde am făcut nițică baie, nițică plajă și-o plimbare faină cu vaporașul. Dar despre astea o să vă povestesc pe Facebook dacă o să mă urmăriți.
Cam ăsta fu concediul nostru la mare. La final pot spune doar că ne-am simțit foarte bine per total și că încă nu ne-am săturat de frumoasa Eforie! Până la următorul articol vă las cu o poză care să vă arate cât de supărați am fost când ne-am dat seama că era ultima zi de concediu!
Vă pupă Costică!
Una-alta cu Costică 