Cu nea Tudosă despre casa mea

     -Costică, ce faci băiete?

     -Ehe, nea Tudosă! Mă bucur să vă văd! Ce să fac? Uite, umblu de colo-colo. Am reușit să iau niște bani de la bancă, i-am pus peste ce economii mai am eu și vreau să m-apuc să-mi fac o căsuță colo-n deal unde am eu bucata aia de pământ de la uncheșul Ticu.

     -Bun băiat! Mă gândeam eu c-o să-ți bagi mințile-n cap și-o să te așezi la casa ta c-o fată frumoasă. Da’, ia zi… ai tocmit deja meseriași să te-ajute s-o ridici? Că dacă nu, am eu un băiet bun, muncitor care se pricepe. A lucrat vreo cinci ani prin Spanii în construcții. El i-a ridicat și casa lu’ Nelu a lu’ Căpraru.

     -Mulțumesc, bre, nea Tudosă. Dar nu trebuie. După ce-o să termin cu aprobările și cu proiectele o să vină o firmă autorizată.

     -Ce năzbâtii vorbești tu acolo, bre? Ce aprobări? Ce proiecte? La tine-n bătătură faci cum vrei tu. Ce aprobări  îți trebe? Ia uite la Tudorică-n vale ce frumusețe de viluță și-a trântit de când s-a întors de la sârbi. Mai mare dragul!

     -Nea Tudosă, Tudorică din vale a plătit o amendă cât capul lui de mare că a început să-și ridice casa fără avize și alte aprobări. De ce crezi c-a durat 4 ani până a intrat în casă? S-a judecat cu Primăria și l-au lăsat fără bani. L-au obligat să intre în legalitate și să continue construcția doar după după un proiect bine pus la punct și după obținerea avizelor de construire. Eu știu ce-a zis prin tot satul, dar  asta a pățit el. O fi el pământul omului, dar când te-apuci de construcții sunt anumite reguli de urmat, sunt anumite aprobări de primit. Nu mai este ca pe vremuri când aruncai buzduganul peste umăr și unde aterizai acolo-ți făceai coliba.

     -Păi și tu ai încredere să-ți lași muncușoara pe mâna unor străini? Dacă te pâcâlesc și-ți iau banii și nu-ți fac nici treaba?

     -Bre, nea Tudosă! Mai lasă, bre prostiile! Cum să crezi așa ceva? Păi când te-apuci să faci o treabă de-asta, semnezi un contract cu o firmă acreditată, cu niște oameni care au lucrat mult timp în domeniu, care știu ce fac și care, în plus, au și recomandări de la alte persoane cu care au lucrat. Uite, când m-am hotărât să construiesc, eu am discutat cu niște băieți de la AIA Proiect. Ei sunt o firmă foarte cunoscută și sunt specializați în proiectare de locuințe care nu doar că-ți pun pe masă proiectul potrivit pentru casă, ei îți oferă consultanță pe toată durata[…]

    -Consu-ce? Măi băiete, nu mă lua cu vorbe de-alea de conaș de oraș. Uiți că eu am făcut războiu’ în ’45? N-am învățat prea mult că ne-au luat cu arcanu’ de pe băncile școlii. Ți-am povestit când ne-au dus cu trenul în Siberia?

     -Da, nea Tudosă. Mi-ai povestit. Bine, nu consultanță. Oamenii ăștia stau lângă tine și te ajută cu toată treaba de la început până la sfârșit. Îți arată ce avize trebuie să obții, îți spun cum trebuie să fie proiectul ca să respecte toate legile, ba chiar fac toata treaba asta pentru tine! Ei îți depun toată documentația la instituții, ei umblă după avize, tu doar plătești.

     -Ce ți-e și cu tineretul din zilele astea. Vă învață așa, leneși. Banul rezolvă toate! Pe vremea mea mergeam cu plocoane la județ, umblam cât era ziua de lungă cu jalba-n proțap când aveam ceva de rezolvat…

     -Nu e de lene, nea Tudosă. Ia gândește-te matale. Câte crezi că știu eu despre case noi și despre proiecte și avize și cereri și toate astea? Îți spun eu, nu știu nimic. Asta înseamnă că dacă mă ocupam singur de toate treburile astea, unu la mână că dura o veșnicie până le dubuiam pe toate bine, doi la mână, riscam să-mi respingă careva vreo cerere pe motiv că n-am completat corect sau n-am depus nu știu ce acte la dosar. Așa, oamenii ăștia cu asta se ocupă. Sunt experți. Asta au făcut de când s-au înființat. Cunosc treburile astea cu ochii închiși. Asta înseamnă că nu o să mă întind până la Calendrele Grecești cu hârțogăraia și o să facă toată treaba o singură dată și bine. În plus, în timp ce ei umblă peste tot după avizele mele, eu am timp să umblu prin magazine să caut gresie și parchet și mobilă și mai știu eu ce-o să-mi trebuiască prin casă după ce-o ridic. Nu? Dau niște bani, dar merită pe deplin!

     -I-auzi, comedie! Și zici tu că-s căutați?

     -Foarte căutați! Sunt oameni de încredere! N-am nicio îndoială că totul o să iasă perfect!

     -Da unde i-ai găsit tu pe oamenii ăștia, măi băiete?

     -Ehee… dac-ai ști matale… Eram într-o zi în audiență la domn Primar. I-am zis că vreau să-mi ridic o căsuță aici în sat și l-am rugat să m-ajute, să-mi spună cam ce acte-mi trebuie, cum trebuie să procedez. L-a chemat la el pe arhitect, îl știi și matale… Doru al lui Ciobanu, de lângă crâșmă. Mă, nene! Și când a început Doru al meu să-mi turuie proceduri și legi și adeverințe și avize și de-odată se oprește, se uită la mine fix cu ochiul ăla bun și mă întreabă grav: „Bă, tu ai vorbit cu cineva să-ți facă proiect de casă?” I-am zis că nu, că abia mă interesez ce și cum, că până acum nici nu m-am gândit la cum o să arate casa. Și atunci s-a ridicat din fotoliu, s-a repezit asupra mea cu o mapă roșie, mi-a trântit-o în piept și mi-a zis: „După ce te uiți prin toate hârtiile astea, vino la mine și-ți explic.„

Erau niște hârtii cu mult scris în ele și multe modele de case. M-am dus acasă și m-am apucat de citit. Și iaca așa am auzit de AIA Proiect.

     -Păi nu ziceai că te-ajută cu actele? Acum îți fac și proiectul?

     -Ți-am mai zis bre, nene Tudosă. Ei sunt firmă de proiectare locuințe. Te duci la ei, discuți, le spui ce vrei de la ei și ei îți arată proiecte gata făcute care cred ei că ți-ar fi pe plac. Ia, uite! Cum crezi că mi-ar sta într-o căsuță ca asta? Pune-ți puțin ochelarii să-ți arăt…

     -Ce-i asta? E-așa mică… Ia mărește-o puțin… Ăăă, da! Păi cu așa căsuță îl întreci și pe dom’ primar! Ia uite ce bijuterie! Știi ce-ar merge acolo-n lateral înloc de iarba aia? Niște straturi cu zarzavat sau cu flori. Iarba-i pentru capre! Nu-ți face trebuință!

     -He he! La niște flori mă gândeam și eu, nea Tudosă! Oricum, nu-i asta casa. Asta-i doar una pe care-am salvat-o eu în telefon. Încă nu m-am hotărât la proiect. Dar să știi că după ce-i gata, am și pentru matale un proiect, dacă vrei să mă ajuți. O grădiniță frumoasă cu flori, cum ai făcut la matale-n față de se minunează toată lumea de frumusețea ei din primăvară până toamna târziu.

     -Te-ajută taica, cum să nu! Nu-ți iau nici bani, să știi! Da’ dacă nu găsești nimic pe moftul tău, ce faci?

     -Nu-i bai! Dacă nu găsești niciun proiect de-al lor care să-ți placă vă așezați la masă și îți fac băieții un proiect nou-nouț exact după pretențiile tale. Ai înțeles? Tu le explici cam câte camere vrei, cum să fie geamurile, cum să fie scările sau ce alte pretenții mai ai și ei se pun pe treabă. În scurt timp îți pun proiectul pe masă și apoi, tot ei, se apucă de treabă ca să-ți obțină toate aprobările.

     -Ascultă la taica… vorbește cu băieții ăia când ți-or face planul să-ți facă un geam mare-mare la bucătărie și în fața lui să-ți lase loc pentru floricele. Nimic nu-i mai frumos decât să-ți bei cafeaua la bucătărie dimineața și să-ți admiri tufele de trandafiri. Fă cum zice moșul că moșul te-nvață de bine!

     -Așa o să fac, nea Tudosă! Îți promit! Și când o fi gata, o să te chem la mine să bem o cafea ori o carafă de vin în timp ce-admirăm trandafirii sau ce flori o să-mi pui matale pe lângă casă. T-am lăsat, tataie! Mă duc că mă așteaptă! Am o grămadă de treabă de făcut, o grămadă de acte de semnat și mai trebuie s-ajung și la muncă. Ne vedem duminică la mine-acasă, daca vrei matale. Să-mi mai spui despre flori. Ce zici, vii? Am un vin bun de-o să-ți ungă inima!

     -Vine moșu’, cum să nu? Hai, mergi cu Domnu’ și să ne vedem sănătoși duminică!

 

Articol pentru Proba nr 3 din Spring Super Blog 2018, probă sponsorizată de AIA Proiect!