Publicat în Super Blog

City break „ca-n filme”

     – Frate, o iubesc de mor! Dar nu știu ce să mă fac cu ea! Romantismul la ea este ca o carte în chineză. Nu-l pricepe și pace! I-am dus un buchet de trandafiri și m-a certat că de ce am plătit niște flori pe care le-au omorât unii. I-am pregătit o cină romantică și nu se mai oprea din râgâit. Cică: „sunt complimente pentru bucătar„.  Am încercat de toate. Ursuleți de pluș, declarații la radio, surprize romanice în dormitor cu lumânări parfumate și… alte chestii, cine pretențioase, escapade la munte, numește-le pe toate! Eu le-am încercat. Nu reușesc să-i aduc puțin romantism în viață și asta e. Nu știu ce să mă mai fac!

     – Frate, e nasoală treaba! De ce nu-ți cauți pe altcineva dacă ea nu te iubește. O să-ți fie cam greu la început, dar trece.

     – Oh, dar nu zic că nu mă iubește! Mă iubește enorm! Și mi-o arată cât poate ea de des! Doar că nu se exprimă într-un mod romantic. Are niște moduri ciudate în care-ți arată dragostea. Nu-i asta problema. Nu-mi fac griji! Doar că simt și eu ca bărbat nevoia de puțin romantism, puțină fantezie în viață.

     – Hm… nasol. Și zici c-ai încercat tot?

– Tot-tot! Cu nimic n-am reușit s-o conving să să lase purtată de romantism.

     – Și nu e nimic, n-ai observat niciodată nimic care să o emoționeze? O țară, o stare, un copac, o mâncare, orice? De ce n-o duci într-o vacanță mai specială? Găsești pe net o grămadă de idei de locuri romantice în care poți s-o duci. Nu-i neapărat nevoie să faceți o vacanță lungă. Un city break Christian Tour ar fi perfect pentru voi. Nici prea mult timp ca să se plictisească, nici prea puțin ca să nu înțeleagă nimic.E imposibil să nu aibă ceva care s-o impresioneze și s-o sensibilizeze până-n măduva oaselor!

     – Îi plac copiii. Mult! De câte ori are un copil pe lângă ea se transformă în cea mai sensibilă mămică wannabe.

     – Mda, nu știu sigur cum ai putea să folosești asta pentru cauza ta. Dar dacă vă căsătoriți și o să aveți copii, poți să fii sigur că o să i se rezolve problema de la sine. Altceva ai mai observat?

     – Iubește la nebunie serialul ăla, Game of Thrones. Se uită la el încontinuu. Se termină și-l pune de la capăt. Din cauza ei l-am văzut de atâtea ori că l-am învățat și eu pe de rost. Cum începe genericul se înmoaie ca un burete și lăcrimează pentru fiecare actor. A, și are o pasiune imensă pentru actorul care-l joacă pe Jamie ăla.

     – Asta e, bro! Știu cum poți s-o faci să se transforme într-o romantică. Fii atent! Multe scene din Game of Thrones au fost filmate în Croația. De exemplu, la Dubrovnic s-au filmat toate scenele care se întâmplă la King’s Landing. Și se potrivește perfect! Pe-acolo a trecut Nikolaj Coster-Waldau de foarte multe ori la câte scene a avut de filmat!

     -Cine-i Nikolaj Cos… ăla?

     – Actorul care l-a jucat pe Jamie, bolândule! Ia gândește-te! O duci într-un city break în Croația, la Dubrovnic, să vadă locurile în care s-a filmat serialul ei favorit, pe unde a trecut și unde a filmat actorul ei favorit și BAM! Ai înmuiat-o instant! Și nu e doar de

640px-Peristyle_of_Diocletian's_Palace,_Split_(11908116224)
sursă: wikipedia

Game of Thrones, să știi! Localitatea e pe malul Adriaticii, e un loc superb, plin de erotism și încărcătură emițională. Ar fi soluția perfectă ca să o faci să se „romantizeze”. Garantat!

Orașul e un muzeu gigantic, cu arhitectură spectaculoasă, cu celebrele ziduri, cu marea de-un albastru regal, cu gradinile viu colorate. O poți duce la Split, unde să vadă Palatul lui Dioclețian. Acolo s-au filmat scenele cu dragonii lui Daenerys. Puteți vizita Žrnovnica, unde s-a turnat marea lupta din sezonul patru. Pe urmă o poți duce la Moara Antoničin. Acolo s-a filmat scena cu Missandei și Grey worm, când el o vede goală, îmbăindu-se. Aia a fost o scenă încărcată erotic. Cu siguranță n-o să reziste!

 Să nu te sperii, nu-i deloc greu să ajungi acolo. Pe lângă ofertele de cazare găsești și bilete de avion Christian Tour. Practic, la ei îți poți organiza întreaga vacanță, indiferent loc, durată sau perioadă. E extrem de simplu. Și, dacă totuși n-o să-i placă la Dubrovnik, nu dispera. Pe Christian Tour e plin de oferte city break. O poți duce la Viena, la Amsterdam, la Paris, la Veneția, în Grecia, la Atena. Sunt atât de multe opțiuni și toate-s excesiv de romatice! Cu siguranță o s-o faci să devină mai romantică.

 

*sursă: Christian Tour

– Oau! Ce mișto! Cred că-i o idee bună. O să încerc! Și dacă tot n-o s-o conving să scoată la lumină latura romantică, n-o să fie o problemă. Eu o iubesc așa cum este. Are farmecul ei aparte, are „ceva-ul” ei. Dar de unde știi tu atâtea despre Croația și Game of Thrones și locuri prin care s-a filmat serialul ăsta?

 

– Valar Morghulis, prietene! Valar Morghulis!

 

Articol pentru proba a doua din SuperBLog 2018, probă sponsorizată de Christian Tour.

 

Reclame
Publicat în Super Blog

Viața mea de om mare a început într-un concediu

     Copiii fac vacanțe, oamenii mari fac concedii. Țin minte și acum că pe vremea când eram doar un mucos în cartier vedeam în fiecare an copiii de la bloc plecând cu zilele sau săptămânile de acasă. La întoarcere, când îi întrebam unde au fost, nu scoteam de la ei decât un „Am fost în vacanță!” zâmbit tâmp. Mai apoi, îi vedeam stând afară până la ore târzii, nesupravegheați, îi vedeam chemându-ne pe toți la ei acasă în lipsa părinților și din nou când îi întrebam unde-s părinții, răspundeau cu același zâmbet tâmp: ” în concediu!”. Încă de pe atunci mi s-a format în creier această întrebare care nu-mi dădea pace. „Care-i diferența dintre vacanță și concediu?” Singurul răspuns pe care l-am găsit la acea vreme era ăla că în mod cert, copiii fac vacanțe, oamenii mari fac concedii.

     Și din momentul ăla mi-am dorit să fiu și eu om mare, să plec în concediu. Deși n-aveam nicio idee despre ce presupunea un concediu sau o vacanță (singurele mele vacanțe erau la bunici, la Roman, într-o casă bătrânească din centrul orașului), îmi doream din toată inima ca într-o zi să umplu și eu portbagajul mașinii în fața blocului și când mă-ntrebau vecinii unde plec, să răspund cu un zâmbet tâmp: „În concediu!”

     Îmi imaginam cum aveam să plec de acasă într-o zi însorită, demarând în trombă și claxonând toată strada, exact ca vecinul meu de la 3 care transforma ziua plecării în concediu într-un adevărat festival al zgomotului pe strada noastră micuță. Mai târziu am învățat că era o lipsa de bun simț ceea ce făcea el, un fel de… cocălăreală, daca-mi permiteți. Însă la vremea aia mi se părea ceva de vis, aveam impresia că ești un om realizat atunci când îți permiți să pleci într-un concediu. Și voiam și eu toate astea. Le voiam cu toată ființa mea. Voiam să mă întorc acasă din concediu și să împart copiilor de pe scara blocului dulciuri aduse de prin cine știe ce țări strănite, cum făcea vecinul de la 4, voiam să vin acasă și să le-aduc copiilor mei o grămadă de cadouri din cele mai dichisite, așa cum făcea vecina de la parter…

     Timpul a trecut, eu am crescut măricel (nu în înălțime) și ușor-ușor mi-am făcut și eu o situație. Una fragilă, ce-i drept, dar am ajuns până acolo unde să-mi pot permite și eu un concediu. Nu am mașină să-i umplu portbagajul cu geamantane, nici copii cărora să le aduc cadouri la întoarcere. Nici măcar copii pe scara blocului nu am, că stau la casă și sunt înconjurat de octogenari. Însă un lucru este exact așa cum mi l-am închipuit: de fiecare dată când plec într-un concediu sufletul mi se umple de bucurie. Mă simt împlinit și relaxat. Și nu cred că toate astea sunt neapărat datorită concediului cât datorită persoanei care-mi este alături de fiecare dată.

     Țin minte că primul concediu în care-am fost împreună cu iubita mea a fost la mare și a fost aproape un dezastru. Nu ne-am înțeles aproape în niciun aspect. Ce era bun pentru ea, pentru mine era rău, unde voia ea să meargă, nu voiam eu și invers. Mai aveam puțin și juram că nu-mi mai trebuie concedii cât mi-o fi viața de lungă.

     Cu toate astea, nu pot să nu-mi amintesc și momentele cele frumoase. Îmi aduc aminte DSCN1621când și-a cumpărat un ineluș simpatic de pe la tarabe și ne-am gândit noi să postăm o poză „de efect” pe Facebook, în glumă. Toți prietenii noștri ne-au asaltat cu felicitări pentru logodna care nu era. Bașca și părinții ei au sunat-o, parcă să-i ceară lămuriri cu privire la aspect. Nu mai țin minte exact, dar am impresia că logodna noastră a fost anunțată și la radio, cum una din prietenele noastre era Dj la un post de radio pe care noi îl iubeam. Sau momentul când am făcut din scoici, pe plajă sigla aceluiași post de radio și un alt Dj s-a arătat foarte încântat de gestul nostru. Eram atât de bucuroși că făceam chestiile mărunte împreună că nimic altceva nu mai conta. zu

Un alt moment frumos a fost acela când am mers să ne întâlnim cu echipa radioului în Mamaia. Ne-am gătit frumos pentru întâlnire și duși am fost. Deși ne-am supărat unul pe celălalt din nu mai știu care motive pe-acolo (bine, fie… recunosc! Eu am supărat-o pe ea), la final experiența s-a dovedit a fi una extraordinară și

IMG_20180308_144112.jpg

 

     Primul răsărit pe care l-am văzut împreună mi-a dat un sentiment care depășea în intensitate orice supărare, orice grimasă, orice neînțelegere pe care-am avut-o până atunci și de-atunci până la finalul concediului. Când o priveam admirând liniștită soarele care ieșea sfios din apă am simțit ce înseamnă fericirea, am simțit ce înseamnă liniștea sufletească și am simțit ce înseamnă iubirea.

DSCN1712

 

     Când a venit vremea să plecăm acasă, mi-am dat seama că toate momentele alea în care ne-am împuns, ne-am contrazis, ne-am certat și ne-am întors spatele unul altuia nu valorau nimic și păleau în fața amintirilor frumoase pe care ni le creasem în acele câteva zile. I-am strâns mâna atât de tare în mâna mea pe drum spre gară și nu mai voiam să-i dau drumul niciodată. De fapt, nu mai voiam să plecăm de acolo niciodată.

     V-am zis numai chestii mișto despre concediul ăsta, deși de la început am menționat că a fost aproape un dezastru. Așa credeam atunci. În loc să îmi amintesc de toate lucrurile frumoase care s-au întâmplat, mă împiedicam de certurile mărunte și discuțiile în contradicție. Îmi făceam filme-n cap și mă gândeam ce-ar fi fost dacă aș fi răspuns așa și așa la o propunere de-a ei, dacă în loc să mă strâmb ca un copil idiot aș fi acceptat să încercăm și restaurantul ăla sau dacă în loc să mă-ntorc cu spatele la ea când m-a supărat, aș fi luat-o în brațe și-aș fi sărutat-o. Și gândurile astea toate m-au împiedicat atunci să văd frumusețile pe care le-am trăit, momentele magice și gesturile blânde pe care le-am făcut unul pentru celălalt.

DSCN1903

     Abia când am ajuns acasă am realizat că sunt și eu om mare. Că atunci, pe plaja aia, lângă ea îmi implinisem unul din cele mai mari visuri iar când am ajuns aproape de casă și m-a întâmpinat un vecin zâmbind și întrebându-mă: „De unde vii, coane la ora asta cu atâta bagaj?” am putut să-i răspund cu inima mare cât o zi de post: „Din concediu!

 

     Acest articol a fost scris pentru Proba nr 2 din Spring Super Blog 2018, probă sponsorizată de Momondo. De asemenea, aceștia vă provoacă și pe voi, cititorii noștri la un exercițiu de imaginație. Pe pagina de Facebook pe care va fi distribuit acest articol, vă invit să comentați, prezentându-vă și voi cea mai frumoasă amintire din călătoriile voastre. Poveștile care îi vor încânta cel mai mult vor  fi premiate cu un city-break de 500 de euro sau cu unul din cele 5 vouchere de călătorie în valoare de 50 de euro. Nu trebuie decât să vă puneți amintirile cele mai frumoase într-un comentariu la postarea de pe Facebook!

 

 

 

Publicat în Super Blog

Lasă-mă, mama la SUA!

Ce mică-i vacanța mare! Și ce dor mi-a fost de ea!!!

     -Dor o să-ți tot fie de-acum încolo, dragule! Dacă ai impresia că în vacanțe o să stai degeaba ca pe vremea când erai elev, te înșeli amarnic! Cum ai terminat cu sesiunea te duci frumușel la muncă! Nu-mi stai acasă degeaba că nu ești vreun prinț! S-a terminat cu traiul pe vătrai! Ești băiat mare, trebui să înveți să-ți gestionezi banii, să înveți să-i faci și trebuie să înveți să te obișnuiești cu un loc de muncă.

     -Ăăă, da! Legat de asta… colegii mei pleacă vara asta în America… patru din grupa mea. Crezi că m-ai putea ajuta să plec și eu?

     -Tocmai ce-am vorbit că trebuie să-ți faci singur banii, ca trebuie să muncești si primul lucru pe care îl faci este să-mi ceri bani ca să-ți petreci vacanța cu colegii în State? Am impresia că avem vizuni diferite în ceea ce privește munca!

     -Nuuu, nu ai înțeles! Ei merg la muncă în State! Nu la distracție. Există un program dedicat studenților care-i ajută să muncească și să călătorească în State pe perioada vacanței.  Săptămâna trecută au trecut pe la noi pe la facultate cei de la CND Turism Vacanțe speciale. Aveau o caravană mare, frumoasă. Ei ne-au prezentat oportunitatea să călătorim și să muncim în Statele Unite pe perioada vacanței. Mi se pare foarte cool! Nu doar că muncești și vii acasă cu niște bani frumușei, dar apuci să și călătorești, apuci să înveți câte ceva din cultura americană și, ajung și ei să învețe de la noi câte ceva despre România. Joburile nu-s foarte grele. Am văzut că au oferte de ospătari, bucătari, se poate lucra chiar și în hoteluri sau fast-food.

Vacante 1

     -Și cum funcționează chestia asta? E legal? E ceva sigur? Mie nu prea-mi place…

     -Normal că e legal, mamă! Ce crezi? Doamne! Treaba nu-i chiar așa grea. Te înscrii în programul work and travel, ei îți caută un angajator care, apropo, au contracte bine puse la punct pentru studenți internaționali, tot ei te ajută să-ți primești viza de la Ambasada SUA, te ajută cu biletele de avion, cu interviul cu angajatorul, cu totul! Și nici nu costă atât de mult dacă stai să te gândești. Mai pui și ceva bani de buzunar până la primul salariu și aia e! Ce zici? Te bagi? Mă lași să-mi fac și eu o vacanță specială în care să învăț să-mi fac singur banii?

     -Bine, nu zic nu… ar fi interesant și ar fi o experiență inedită pentru tine. Dar nu înțeleg cum vine asta cu călătoria. Din ce-mi spui, o să lucrezi acolo pe undeva, cu normă întreagă. Când o să călătorești? Când o să vizitezi? Drumul dus-întors nu poate fi numit călătorie.

     -Oh, nu! Stai liniștită! Dacă te înscrii la programul ăsta, Work and travel vacanțe speciale, nu primești viză doar pentru muncă. Viza pe care ți-o acordă este pentru patru luni. Așa că, după ce ai terminat cu munca, ai o lună la dispoziție ca să călătorești, să vizitezi, să-ți îmbogățești cultura. Uite, eu de exemplu, aș vrea să vizitez deșertul Nevada. Întotdeauna m-a fascinat.

     -Și, întâmplător, deșertul ăla, Nevada, este chiar unde se află și Las Vegas-ul, nu? Dacă ai călcat în Vegas poți să nu te mai întorci acasă! Fii atent! Am auzit destule povești și am văzut destule filme cât să știu și eu ce-i acolo! Să nu-ți treacă prin cap! Chiar, cam ce job ai vrea tu să ai acolo, în America?

     -Nu m-am gândit încă. Dar m-ar tenta puțin să fiu ospătar. Ții minte în vacanța de dinainte de clasa a doișpea că am lucrat la restaurant la nea’ Lică? Am învățat câte ceva despre ospătărie și chiar mi-a plăcut. Ar fi interesant să încerc și acolo. Pun pariu că n-are nicio legătură cu ospătăria de la nea Lică. Dar imaginează-ți, când aș veni acasă, că m-aș duce la el la restaurant și i-aș arăta cum se face la americani. Așa poate ar mai câștiga și e câțiva clienți că prea e învechit cu restaurantul lui.

Sau aș putea să mă duc și să fiu salvamar! Știi cât îmi place apa și să înot! Aș fi la doi pași de mare în fiecare zi și aș face și bani frumoși…

     -Sau, mai bine nu! Nu cred că m-aș simți prea bine să te știu în pericol în fiecare zi. Alte joburi, mai puțin periculoase se mai găsesc la work and travel?

     -Sigur! E o listă destul de lungă de joburi admise în program și oricum, pentru fiecare în parte, mergi la un interviu cu angajatorul. Nu știi ce ți s-ar potrivi până nu vorbești cu ei direct.

Oricum, aș vrea neapărat să pot să vizitez puțin câteva locuri cunoscute de la ei. Aș vrea să-mi fac o poză la muntele Rushmore! L-am văzut în atâtea filme! Ar fi super dacă aș reuși să-l văd cu ochii mei! A, și categoric vreau neapărat să ajung în Texas! Vreau să văd fermele alea imense cu cowboy și lasouri, alea ca în filmul Dallas!

     -Nu cumva ai în gând să ajungi și pe la Area 51? Că tot te bântuie gândurile cu extratereștri. N-ai vrea cumva să o cercetezi cu ochii tăi?

     -Hai să ne limităm la obiectivele turistice reale pentru început. Sunt prea multe lucruri de văzut și prea puțin timp! Cine știe, dacă totul merge bine, poate cândva o să mă întorc acolo într-o vacanță adevărată, prelungită!

     -Bine, puiule! M-ai convins! Ai toată susținerea mea! Te las să mergi în State la vară! Dar, nu uita! La întoarcere, vreau să ai în bagaj, pentru mine un cadou extraordinar!

     -Ce anume?

-Surprinde-mă!

 

Pentru Super Blog 2017

 

Publicat în Super Blog

Premii de vacanță, pentru vacanță

     -Bună dimineața, dragi prieteni! Vine primăvara! În toată țara se înregistrează temperaturi de peste cinsprezece grade, timpul este perfect pentru o ieșire în aer liber sau, de ce nu, pentru  vacanțe!

     -Și dacă tot vorbim despre vacanțe Bogdan, hai să le spunem ascultătorilor noștri despre următorul concurs pe care îl lansăm azi împreună cu prietenii noștri de la Vacanțe speciale- CND Turism.

     -Da, Andrei. Voiam să las vestea pentru după publicitate, dar dacă tot ai adus vorba, hai să facem anunțul. CND Turism împreună cu Radio Pic-Poc -ăștia suntem noi :), lansează o provocare pentru ascultătorii noștri. Este vorba de o campanie de promovare a turismului intern inițiată de cei de la Vacanțe speciale. Ce trebuie să facă ascultătorii noștri? Simplu: Pe pagina noastră de Facebook, în secțiunea „Concurs CND Turism” trebuie să încarce o fotografie reprezentativă pentru un concediu pe care l-au petrecut în România cu o descriere cât mai frumoasă a peisajului. Câștigătorul va fi ales prin jurizare și premiul va fi o vacanță de 4 zile în orice destinație turistică disponibilă pe site-ul Vacanțe speciale.

     -Ce vreau să spun, Bogdan este că apreciez foarte mult faptul că o firmă de turism își face timp pentru promovarea turismului românesc. Sunt multe companii de profil care atrag cu oferte turistice de nerefuzat, dar puțini sunt aceia care încearcă să dea și ceva înapoi țării. Si ce mod mai potrivit de a da înapoi se putea găsi decât promovarea turismului autohton!? Un mare like pentru prietenii noștri! Practic, aș putea spune că ăsta o să-mi fie like-ul zilei, că tot vorbeam mai devreme despre asta.

     -E foarte corect ce spui tu, Andrei. Mă uit acum pe site-ul CND și văd că au și ei o mulțime de oferte pentru destinații de vacanță externe. Circuite turistice în Europa, cu autocarul sau cu avionul. Însă ei au preferat să promoveze vacanțele acasă, în frumoasa noastră țară. Nu putem decât să apreciem o asemenea acțiune!

    -Exact! Și pentru că îmi place extrem de mult propunerea lor, voi profita și eu de ocazie și voi fi primul care preia „leapșa” pe care au lansat-o ei. O să vă povestesc despre cel mai frumos concediu pe care l-am petrecut în ultimii cinci ani. Prinsesem pe ultima sută de metri o ofertă de vacanță în Bucovina. Nu mai fusesem în zonă niciodată și am zis că trebuie să ajung. La Popasul Turistic Bucovina am fost întâmpinat de gazde cu brațele deschise. Niște oameni simpli, zâmbitori, cu o energie pozitivă care pur și simplu te golesc de orice gânduri rele. Despre peisaj ce pot să zic? O zonă liniștită, înconjurată de păduri, departe de civilizația orașulVacanteSpeciale.ro-Romania.pngui dar totuși destul de aproape. Vreo 22 de km de la Rădăuți. Oriunde priveai rămâneai mut de uimire. Un colț de țară încă neatins de tăietorii de lemn, de cocalarii cu merțane și semințe-n colțul gurii, o regiune binecuvântată!  Ne-am cazat frumos și ni s-au prezentat activitățile pe care urma să le avem în perioada ce urma. Giuvaerele Bucovinei: mănăstirile Sucevița, Moldovița, Voroneț, Humor și Arbore erau cele cinci drumeții pe care urma să le facem în cele șapte zile de vacanță.

     Pe rând, am mers către fiecare mănăstire. Drumul până la lăcașurile de cult era desprins parcă din cataloagele Discovery. Un rai al fotografilor de peisaje feerice! Pe unde ajungeam, toată lumea era zâmbitoare, binevoitoare. Nicăieri nu zăreai umbră de ură în privirile lor. M-am oprit în dreptul unei case țărănești lângă o fântână, să beau apă. Gazda a strigat la mine din pridvor să aștept că-mi aduce o cană să pot bea frumos! A venit la mine, mi-a zâmbit și mi-a zis: „Maică, pe lumea asta niciodată să nu întorci spatele cuiva care-ți cere o gură de apă. Bea! Bea că-i apă bună! Vine tocmai din munte! E curată, nu ca apa de la oraș!” Am privit-o în ochi, am reușit să-i spun un „sărut mâna” și am sorbit cu poftă apa din cană. Era, într-adevăr cea mai bună apă pe care o băusem până atunci.

     Cel mai impresionant a fost pentru mine când, la intrarea în curtea mănăstirii Voroneț toată lumea admira zidurile impunătoare care înconjoară lăcașul de cult, numai eu butonam de zor telefonul mobil. Un bătrân care stătea la soare pe o bancă și citea s-a ridicat, s-a apropiat de mine și mi-a zis: ” Nu ai nevoie de ăla în mănăstire. Dumnezeu nu te caută pe mobil” Aproape am plâns când am realizat ce prostie făceam! A fost nevoie de dojana unui bătrân să realizez că în viață sunt momente când trebuie să uiți de tehnologie, să ridici ochii din telefon sau tabletă și să admiri minunile lăsate de oameni pe Pământ!

     Vă mai spun doar câteva cuvinte despre mâncarea de acolo. Bucate tradiționale, care sunt atât de delicioase încât merită să renunți la orice dietă pentru ele! Am mâncat acolo cei mai buni hribi cu smântână și mămăliguță! Doamne! Zici că le-au gătit în Rai! Tot acolo am mâncat pentru prima dată în viața mea păstrăv în cetină care este un deliciu gastronomic. Cât despre desert… am mâncat niște plăcinte poale-n brâu de m-am simțit ca în poveștile lui Creangă. Și dacă ajungeți vreodată acolo, să nu ezitați să cereți afinată! E cea mai bună băutură pe care-o puteți încerca vreodată! Vă jur!

     -Bine, Andrei. Acum trebuie să te oprești. Nu de alta dar trebuie să schimbăm mixerul la cum îmi plouă în gură! E clar! Oamenii trebuie să viziteze Bucovina. Atât de frumos ai vorbit încât eu ți-aș da ție premiul pe loc! Dar zic să îi lăsăm și pe ascultătorii noștri să ne povestească experiențele lor din vacanțele românești.

     -În regulă, dragi prieteni. Vă așteptăm, așadar, poveștile minunate pe pagina noastră de Facebook. Nu uitați, premiul este o vacanță de 4 zile spre orice destinație autohtonă doriți voi din lista celor de la Vacanțe speciale! Vă lăsăm acum în compania unei melodii care este în ton cu concursul nostru de azi.

 

 

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog2016

Publicat în Super Blog

Doișpe zile…de miere

-Bineeee! Nunta am făcut-o, în casa nouă suntem, de renovat am renovat, acum a mai rămas ceva de făcut, iubi.

-Ce? Să dai divorț și să mă dai afară din casă? :))

-Nu, prostuțule!  Luna de miere! Offf, numai prostii ai în cap!

-Bine, cum facem? căutăm vreo agenție, ceva?

-Știu eu un site unde să căutăm. Mi-a spus Sorina  că aici a VacanteSpeciale.ro-Istanbul-sunsetgăsit o ofertă super de vacanță cu work and travel. CND Turism se numește și au o gamă foarte variată de oferte turistice.

-Bine, hai să vedem. Unde vrei să mergem? Pun pariu că știu deja…

-Păi dacă știi de ce întrebi? Barcelona, clar!

-Ok, dar nu veau să mergem doar acolo. Adică, bine, tu vrei s-o vezi știm de ce,  dar eu cred că am putea să scoatem mai mult din vacanța asta decât o vizită pe Camp Nou.

-Bine, facem altceva. Uite, circuite turistice. Căutăm unul care să ne ducă și prin Barcelona. Așa îmi satisfac și eu dorința și visul de a vedea Camp Nou și locul în care Neymar își execută minunile iar tu ești mulțumit că nu transform concediul într-un pelerinaj acasă la Barça. Uite, circuit Portugalia-Spania. 12 zile prin cele mai frumoase zone din ambele țări.

…………

Și iată cum a fost:

În prima zi, am aterizat în Barcelona după 2 ore de zbor. Ea ar fi vrut să alerge direct la stadion să vadă daca nu era Neymar acolo la antrenamente dar ghidul i-a întrerupt tentativa de evadare  și ne-a informat că vom merge cu autocarul spre Madrid de unde vom începe circuitul. Nu prea i-a convenit, dar de data asta a cedat. Oau! E primul bărbat care o face să tacă instant atunci când vine vorba de Neymar si Barcelona! Vreau numărul lui de telefon ca să mă învețe și pe mine…

A doua zi am făcut un tur al celor mai importante atracții din Madrid. Am glumit cu ghidul că vom trece pe la Santiago Bernabeu. Ne-a părut rău după pentru că tot drumul am simțit amândoi privirile tăioase ale doamnei mele care ne-a promis chinuri groaznice dacă ne apropiam la mai mult de 1 km de stadionul dușmanilor de la Real.

În ziua a treia, vizită la Palatul Regal și la Muzeul Prado. Însă noi am așteptat cu interes  shoppingul și am golit chioșcurile cu suveniruri.

Ziua a patra ne-a purtat spre El Escorial și Vale de los Caidos iar apoi ne-am îndreptat spre Portugalia. Ea s-a bucurat pentru că își putea exersa în sfârșit cunoștințele de portugheză.

În a cincea zi am vizitat Porto, unde speram să găsesc doar vinuri. Însă am vizitat sanctuarul dedicat Fecioarei Maria. Seara am plecat spre Lisabona unde ne-am cazat.

Ziua șase: Am făcut turul Lisabonei unde cel mai încântător moment a fost vizitarea celui mai vestic punct al Europei, Cabo da Roca. Aici ei i-a venit ideea de a cumpăra o casă, cu condiția ca eu să cumpăr alta în extrema cealaltă, în cel mai estic punct al Europei, în cazul în care ne certăm.

Ziua a șaptea a trecut repede. Am vizitat Cascais și Estoril după care ne-am întors în Spania.

În a opta zi am vizitat singura moschee-catedrală din lume, Mezquita. A fost frumos. Totul s-a schimbat când am întrat in Sevilla. Doamna a devenit agitată. A zis că ăștia i-au bătut o dată rău pe cei de la Barça și de asta nu-i place Sevilla. S-a mai îmbunat când am vizitat mormântul lui Cristofor Columb.

Ziua 9 a fost amuzantă. Am trecut granița în Gibraltar, am vizitat o rezervație de maimuțe si cu ocazia asta am aflat că maimuțele sunt mai frumoase decât mine(după o glumă proastă despre Barcelona și Neymar). Oprirea la Punta Europa-cel mai sudic punct al Europei mi-a adus încă o ofertă de mutare… în țările nordice (în aceleași condiții ca cele de acum două zile).

Ziua 10…Granada. Vizită în complexul Alhambra. Gradinile si palatul Generalife, cele 5 palate Maure și alte atracții turistice. Soția mea e tot mai nerăbdătoare. Știe că în curând o să ajungem în Barcelona și abia așteaptă asta.

Valencia în ziua unsprezece. Vizite în centrul istoric, ceva cumpărături și apoi repede cu autocarul la Barcelona pentru cazare. Ajungeam acolo unde visa iubita mea soție!

-Ce faci? De când am plecat din Valencia stai numai cu ochii în telefon.

-Taci că mă bruiezi. Îmi fac un #jurnaldecălătorie. Notez aici tot ce-am văzut și ce mi-a plăcut(ridică privirea spre mine suspect) și ce nu mi-a plăcut în vacanța asta.

În ultima zi soția mea era cea mai fericită! Știa că vom vizita Barcelona. Așa că la fiecare punct de atracție îl zorea pe ghid. Ajungem în sfârșit la punctul „zero”. Stadionul Camp Nou! Cu nivelul de energie la 150% i-a dat pe toți la o parte și-a țâșnit în arenă țipând cât o țineau plămânii:”Neymar, te amo! Quiero verte y abrazarte! Mi estrellita chiquita, mi pequeno negrito precioso te adoro mi guapito hermoso.” Partea cu iubitul am înțeles-o. Pentru restul, mă bucur că nu înțeleg spaniola pentru că probabil aș deveni gelos. :))

Ziua următoare am plecat spre casă după o după amiază liberă în care am vizitat încă o data Camp Nou. Nici acum nu era acolo el. A făcut ce-a făcut și i-a lăsat o scrisoare în ușa vestiarului.

Spre miezul nopții eram deja în București. Obosiți, dar fericiți după o lună de miere reușită.

Articol scris pentru Super Blog 2015