Publicat în Super Blog

Întotdeauna prietenul cel bun și-atât

Să facem cunoștință: Eu sunt Costică din familia Friendzonescu. Sunt prietenul ăla care este considerat drept un băiat bun și un prieten de nădejde de cam toate fetele pe care le-a plăcut, dar care nu l-au plăcut înapoi. Pentru unele dintre ele chiar este văzut drept BFF, best friend forever.

Citește în continuare „Întotdeauna prietenul cel bun și-atât”

Publicat în Super Blog

Învățăminte din trecut și prezent

Ăsta este un moment pe care l-am trăit de foarte multe ori copil fiind: părinții mei certându-se pe tema „Cine îl învață mai bine pe Costică„. Un concurs permanent între cei doi în care câștigătorul se lăuda cu lucrurile pozitive pe care Costică cel mic le deprindea de la el. Găsirea învățămintelor greșite aducea extrabonus, bineînțeles iar regula de bază era: niciodată să nu recunoști când îl vezi pe celălalt învățându-l pe țânc ceva bine. „Numai prostii îl înveți” era singura replică admisă.

Citește în continuare „Învățăminte din trecut și prezent”

Publicat în Super Blog

Ziua mea la mare, dar nu de ziua mea

PUF! Și uite-așa m-am trezit fără asistOnt și în situația să-mi organizez de unul singur petrecerea aniversară. Cine-ar fi știut că după doar 10 ani de muncă în companie ca asistentul meu personal și-ar fi dorit să fie invitat și el la petrecerea mea? Cine s-ar fi gândit că se credea unul dintre prietenii mei?

În fine… cu chiloții în vine cum m-a lăsat ăsta micu’ trebuie să mă apuc de treabă. Am o grămadă de pregătit și timp foarte puțin. Marele noroc este că am găsit deja locația perfectă care-mi poate oferi tot ce am nevoie pentru petrecerea mea. Chiar totul! Nu știu dacă a fost un singur punct de pe lunga mea listă de pretenții pe care cei de la Hotel Opal să-mi fi spus că nu pot să-l îndeplinească. Și au fost destule, vă spun pe cuvânt!

sursă: hotel Opal

Citește în continuare „Ziua mea la mare, dar nu de ziua mea”

Publicat în Super Blog

Cum să NU-ți construiești o piscină.

Credeți că a ascultat ceva din sfaturile mele nătângul? Normal că nu! Imediat după discuția aia a ieșit în curte și-a întors prima lopată de pământ. Uite-așa, pentru că el vrea să-și facă piscina cu mâna lui, nu să i-o facă alții. Că dacă nu-i place? Și-așa au început problemele…

Normal că omul nu știa nimic despre construcția piscinelor și nimic din ce-a făcut nu era corect. Dar te pui cu nebunul când i-a intrat ceva în cap? Normal că nu! Ești mai nebun decât el dac-o faci.

Citește în continuare „Cum să NU-ți construiești o piscină.”

Publicat în Super Blog

Un termometru în fiecare buzunar

Stați liniștiți. Costică n-a pățit nimic. Nu-l dau eu afară doar pentru că a încercat să chiulească o zi. Costică e unul din oamenii de bază. Și nici nu e ca și cum ar fi prima dată când are tentative de-astea de leneveală. Vă vine să credeți sau nu, într-o zi și-a făcut rost de la niște prieteni de pe-un platou de filmare de o proteză pentru picior și-a spus că îl are în gips. Dar după două zile și-a revenit miraculos când l-am sunat și i-am amintit că am nevoie de certificatul medical și de foaia de concediu medical. A treia zi a revenit la muncă în putere și dornic de muncă. Bașca a stat și-n weekend la birou să recupereze zilele pierdute cu glumița lui. Deci, ăsta e Costică. Muncește mult, dar când îl apucă lenea…

Citește în continuare „Un termometru în fiecare buzunar”

Publicat în Super Blog

One of a kind by second hand

Țâr-țâr! Notificare nouă. E de la calendar. „Un nou eveniment a fost adăugat în calendarul dumneavoastră.” Ce-o mai fi de data asta? Aah, anualul! Ce e anualul, vă întrebați? Anualul este o ședință anuală (dăăh) în care se întâlnesc toți șefii de departamente din țară ca să discute și să decidă strategia pentru anul următor. Cel putin ăsta e motivul oficial, pentru ca scopul nedeclarat al anualului este distracția de-o zi și-o noapte de după ședință care, apropo, ține doar doua-trei ore.

Citește în continuare „One of a kind by second hand”

Publicat în Super Blog

Violonista de la Auschwitz – audiobook de la VOXA

Nu sunt mare cititor de cărți. Recunosc. Spre deosebire de prietenii mei eu nu citesc nici măcar 10% din numărul de titluri care le trec prin mâini anual. Însă, atunci când îmi pică o carte care mă captivează, care îmi stârnește interesul, cu greu o mai las din mâini și simt nevoia de a o devora pur și simplu.

Citește în continuare „Violonista de la Auschwitz – audiobook de la VOXA”

Publicat în Super Blog

Povești cu ceaiuri și cu doctori: Doctorbusiness…

Ziua în care mi-am concediat asistentul a fost ziua în care am realizat că nimănui nu-i pasă de afacerea mea mai mult decât mie. A fost și ziua în care am renăscut și am intrat în rândul antreprenorilor cu afaceri profitabile. Ziua când am văzut ce poate face pentru mine DoctorBusiness.

Citește în continuare „Povești cu ceaiuri și cu doctori: Doctorbusiness…”

Publicat în Super Blog

Când ceri meditații, le primești!

Îl controlez în ghizodan să văd ce teme i-au mai dat, ce ore are mâine și ce-a mai adus acasă de pe drum și din caietul de matematică îmi pică în poală carnetul de elev. Zic: hai să văd ce note a mai luat comoara mea că de mult nu mi l-a mai arătat. Îmi tot spunea că l-a uitat la dulap în clasă. Limbă română: 8; Desen: 9; Educație fizică: 10 (sportivul lui mama! Română nu știe bine, dar aleargă de zici că-i neam cu Szabo! Matematică: 4. Și aici a început distracția…

Citește în continuare „Când ceri meditații, le primești!”

Publicat în Super Blog

Un credit e bun daca e folosit cu cap

Toată lumea te avertizează că vei avea multe de tras când vrei să-ți deschizi o afacere. Dar nimeni nu-ți spune exact câte vei avea de tras. Câte responsabilități te vor lovi, câte situații va trebui să înfrunți.

Citește în continuare „Un credit e bun daca e folosit cu cap”