Publicat în Super Blog, Viață de vânzător

Sunt cetățean european și am drepturi… dar și obligații!

     Zilele astea, mergând spre casă cu mijlocul de transport preferat și singurul pe care mi-l pot permite (autobuzul), am auzit fără să vreau o discuție între doi călători. Unul dintre ei povestea cum și-a cumpărat el cu banu’ jos un frigider și când i-a fost adus acasă, livratorul i-a spus să nu-l bage în priză până a doua zi. Și era foarte deranjat că, după ce a dat „șaptișpe” milioane pe el, își permitea un șofer să-i spună ce să facă cu frigiderul care era, nu-i așa, al lui. Prietenul lui, care părea vizibil mai „inteligent”, a concluzionat imediat: „Ți-a spus așa că dacă-l băgai în priză atunci și vedeai că-i stricat trebuia să-ți aducă altul. Așa, dacă e stricat a doua zi, dau vina pe tine și te pun să plătești reparația. Știu, că și eu am pățit așa cu măgarii ăia!”

     Inițial m-a amuzat conversația celor doi. Însă, mai târziu, am realizat că lucrul ăsta se întâmplă din ce în ce mai des la noi și se datorează lipsei de informare sau nepăsării. Din păcate, clienții noștri nu beneficiază cum ar trebui de o informare corectă și completă în ceea ce privește drepturile și obligațiile lor atunci când își cumpără un produs nou. Iar cei care primesc, totuși acea informație, nu o înțeleg sau, pur și simplu, o ignoră. În 8 ani de activitate am observat cu mâhnire că numărul celor care citesc manualul de instrucțiuni al unui produs nou este alarmant de mic. Foarte mulți folosesc produsele fără să știe cum funcționează, fără să fi citit măcar informațiile de bază despre produs. Și de aici rezultă foarte multe defecte „provocate”. De exemplu, un mixer în al cărui manual scrie că trebuie folosit pentru maxim 1 minut neîntrerupt, clientul îl pune la treabă preț de vreo 10 minute și se arde. Urmarea? Un client nervos la ușa magazinului reclamând calitatea proastă a mixerului. Știți cât este de „plăcut” să te cerți cu un individ care n-a folosit corespunzător produsul și l-a distrus? Nu? Nici nu vă doresc asta!

Știu că a existat o campanie de informare a cetățenilor în care li se spunea că legile europene le conferă anumite drepturi ca și clienți. Mai țineți minte și voi reclamele alea de la televizor cu „Sunt cetățean european și am drepturi!” Deși s-a vrut a fi o campanie utilă pentru informarea consumatorilor, a creat mai multă dezordine și mai multă dezinformare decât lipsa ei. Ceea ce le-ar trebui cu adevărat oamenilor este o campanie nu doar de informare, ci o campanie de informare și educare! Oamenii trebuie să învețe cum trebuie să folosească un produs nou, trebuie să învețe că este imperios necesar ca, în momentul achiziționării trebuie, în primul rând, să citească informațiile din manualul de instrucțiuni și trebuie să cunoască și să înțeleagă legile care-i protejează.

 

     Pentru asta eu aș înființa o astfel de campanie extrem de agresivă. Nu este suficient să le dai oamenilor câteva spoturi publicitare în care vezi un teatru prost cu unul care-ți cere „3 milioane și e ca nou” pentru un laptop cu un abțibild pe el. Un mesaj de genul: „STOP! Ai citit manualul de instrucțiuni înainte să-l bagi în priză?” ar avea mai mult efect, însoțit, bineînțeles de un clip sugestiv. Știți mesajele alea de interes general în care suntem îndemnați să consumăm minim 2 litri de lichide, să evităm consumul de sare, zahăr și grăsimi și altele ca ele, nu? În genul ăsta  aș iniția un program de informare. Mesaje în care să informăm oamenii că, în cazul unei defecțiuni, acesta are dreptul ÎN PRIMUL RÂND LA REPARAȚIE (gratuită) apoi, după caz, la înlocuire sau returnarea contravalorii. Sau altul în care să le spună că garanția unui produs acoperă doar viciile de fabricație, nu și defectele provocate de utilizator. (Știți câți oameni vin la magazin cu ecranele telefoanelor sparte și ridică pretenții să le fie reparate „pe garanție”?)

     Oamenii trebuie să știe pentru ce pot solicita dreptul la garanție și pentru ce nu. Ăsta este principalul motiv pentru care de foarte multe ori clienții se îndreaptă spre autoritățile competente pentru soluționarea problemelor și rămân cu un gust amar și cu ideea că autoritățile acoperă neregulile comercianților. De-ați ști voi câte amenzi împarte ANPC-ul în România pentru că nu se respectă contractele, nu cred că s-ar mai îndoi cineva de verticalitatea lor.

     Dar, ca în orice domeniu, o idee bună nu se transformă automat într-un proiect bun. Pentru asta ai nevoie de câteva ajutoare cheie. De asta eu m-am gândit că aș putea să cer ajutorul unor vechi prieteni. Bine, prieteni prin „alianță”, datorită Superblogului. În fine, o astfel de campanie nu ar putea fi susținută fără participarea unor experți în domeniu. Cei de la ArenaIT s-ar descurca de minune într-o astfel de campanie. Mi-i închipui în niște clipuri demonstrative, explicând cum stă treaba cu defectele de fabricație versus defecte provocate sau, luând pasaje din legile despre Protecția consumatorului și excplicându-le pe înțelesul tuturor. Bine, toate astea s-ar face, bineînțeles sub patronajul unui alt profesionist la care m-am tot gândit. Cei de la TVR2 ar accepta cu drag să ne ofere suport tehnic pentru realizarea și distribuirea acestor materiale.

     De astfel de campanii am avea nevoie în România pentru ca oamenii să înceapă să priceapă și să-ți însușească atât drepturile cât și obligațiile pe care le au atunci când cumpără un produs nou.  Ăsta ar fi un prim pas spre civilizare, spre asumarea răspunderii și, în final, spre normalitate.

AVBS-CREDIT1

„Articol scris pentru Spring SuperBlog 2018, la proba sponsorizată de brokerul de credite – AVBS Credit: www.avbs.ro, compania de intermedieri credite bancare numărul 1 în România, după cifra de afaceri, în topul companiilor cu capital 100% românesc, în domeniul brokerajului bancar. Visează… Obține cu AVBS!”

Reclame
Publicat în Super Blog

Final de Super Blog 2016

Salutare!

     Zilele astea au venit și ultimele note din competiția Super Blog 2016. Note care m-au instalat pe nefericitul loc 16 (vedem ce se întâmplă după rejurizarea contestațiilor).

Ca o concluzie finală, după 2 luni și 24 de articole scrise concluziile nu sunt din cele mai fericite. Locul 16 pe care m-am clasat este mult sub așteptările mele. Speram la o poziție, undeva, în primii 5.

Notele sub 90 (care îmi propusesem să nu existe) sunt vreo 5. Și aici o să detaliez:

Colop: 88 puncte

     Nota 88, contestație făcută și respinsă. Oamenii au motivat nota mică spunând că își doreau un articol serios, care să scoată în evidențăatuurile, necesitatea și, fiți atenți ANDURANȚA unei ștampile. În fine, nu comentez prea mult, spun doar că rămân la ideea mea inițială. Jurizarea a fost slabă, notele au fost puse după alte criterii decât cele care erau menționate în brief.

Conectica: 83 puncte

     La articolul pentru conectica am primit 8 puncte în urma contestației. Deci, de la 75 de puncte, am ajuns la 83. Mulți ar fi fost bucuroși, eu am rămas în continuare dezamăgit și cu o impresie proastă despre acest sponsor. Sper doar să nu se gândească să-ți facă o carieră din jurizat articole pentru că ar muri de foame.

Partysnap: 89 puncte

     Un articol frumușel pentru care nu am făcut contestație, mai mult datorită faptului că nota se afla în jurul valorii de 90. Cu toate astea, din nou: notă slabă, primită, nemeritat după părerea mea. Au existat, ca și la celelalte note, articole mult mai proaste, notate mult mai bine. Se pare că în România încă mai place urâtul.

Intercomfilm: 75 puncte

     Ultima contestație depusă, notă mărită cu 5 puncte (de la 70). Această probă mi-a adus în față, cel mai puțin pregătit juriu (în materie de jurizare), DUPĂ PĂREREA MEA! Deși răspunsul la contestație a fost unul cât de cât elaborat, a fost în proporție de 80% un copy/paste pe fugă pentru care am așteptat până aproape de ora 12 noaptea. Cele 5 puncte acordate au fost, probabil, niște puncte de „închis  gura”, ca să nu spunem că nu ne-a dat ceva. Calitatea jurizării: undeva spre praf.

WuXing: 76 puncte

     Restaurant chinezesc, bucătari, vânzători, la ce mă puteam aștepta? O notă la care nici nu am avut ce comenta. Cu siguranță, ideea lor de articol frumos e alta decât ce aveam eu în minte

      Lăsând deoparte notele mici, trec repede în revistă notele mari și foarte mari pe care le-am primit, pentru care mulțumesc juriilor și sponsorilor.

Answear: 5 probe, 5 note mari 97, 95, 95, 98, 92

     La una din probe am fost desemnat și câștigător, lucru care m-a uimit, deoarece nu credeam că  nota era printre primele 3 cele mai mari. Partea negativă a acestui sponsor a fost aceea că a plictisit bloggerii cu atâtea probe. Prea multe, prea legate între ele. Mulțumesc oricum pentru jurizare și pentru premii.

Ryanair: 90 puncte

     Sponsor care se află la limita dintre cei 5 de mai sus și restul. Jurizare dezamăgitoare, reacții neprofesioniste, explicații oferite pueril. Singurul sponsor care acceptă să scrii despre angajații lor că iau șpagă și singurul sponsor care acceptă să scrii în articol informații false. (Doar de dragul frumuseții articolului). Pe de altă parte, nota lor pentru articolul meu s-a încadrat în targetul meu de minim 90, deci trecem mai departe.

Farmec: 2 probe, 200 de puncte în total. 2 premii

     Mulțumesc, Bianca pentru note și pentru votul de încredere. Însă, părerea mea este că nu le-am meritat. Nu pot să concep faptul că un bărbat scrie despre cosmetice mai bine decât o femeie. Dar dacă așa s-a decis, mă conformez și spun sărumâna. Vorba Danei: „Taci și bagă-n traistă.”

Swiss solutions: 92 puncte

     Primul articol slab al meu, notat corect. Nu meritam mai mult de atât și Minerva Lăcătușu a știut să-mi ofere nota cuvenită. Mulțumesc și mai departe.

Residence Hotels: 2 probe, 2 note bune: 94 și 96

     Nu mi-au adus premii notele, dar au fost corecte. N-au fost cele mai bune, dar n-au fost nici proaste. O pisică neagră (aka Georgiana Mihăilă) a fost unul din juriile care s-au comportat exemplar cu noi. Deși notele nu mi-au adus premii sau poziționări mai bune în clasament, au fost cele corecte. Te pup, Georgiana!

Certificat energetic (Enermed Impex): 94 puncte

     Un articol drăguț, relativ bun, apreciat de sponsori, dar nu printre cele mai bune. Un articol notat corect, la urma urmei. Mulțumesc, sponsorului!

Olla, florăria : 96 puncte

     Deși este unul din sponsorii cei mai comentați în această ediție, părerea mea față de cei de la Olla este una bună. Am scris un articol foarte frumos, documentat și bine structurat. Mie mi-a plăcut enorm și se pare că și lor. Nota nu este deloc rea. La cât mai multe flori vă doresc!

Edotec: 97 puncte

     Un articol amuzant care și-a atins scopul. Un juriu puțin cam indulgent (meritam mai puțin, dar bag în traistă și merg mai departe).

Aia proiect: 90 puncte

     Deși un articol notat destul de slab, este departe de sponsorii care m-au dezamăgit.

Editura Rao: 91 puncte

     Probabil, dintre sponsorii de care sunt mulțumit, a fost cel de care am fost cel mai dezamăgit. Am acceptat nota, totuși, deoarece juriul este un fost superblogger și am deplină încredere în modul de gândire. Alexandra Vraja a fost un juriu corect și m-a taxat exact acolo unde trebuia să fiu taxat. Unde mai punem că cei de la Rao au făcut un gest drăguț și au oferit tuturor participanților câte un voucher de 30 de lei pentru cărți de pe site-ul lor. Frumos!

Sanovita: 98 puncte

     Încă o probă jurizată de un fost superblogger, o notă bună pentru un articol scris în grabă, cu foarte puține documentări și foarte multă experiență personală. Mulțumesc, Dana Lalici! Data viitoare fii puțin mai drastică! Nu-ți fie frică să tai în carne vie acolo unde este cazul.

CND Turism: 92 puncte

     Un alt articol scris pe grabă pentru care nu am avut pretenții de notă mare, dar care, totuși mi-a adus o notă peste minimul admis de mine. Mulțumesc, CND.

AVBS Credit: 92 puncte

     Cel mai prost articol pe care-am putut să-l scriu, în cele mai proaste condiții. Nu doresc nimănui să scrie un articol în jumătate de oră-o oră, într-o cameră de hotel, înconjurat de o petrecere. A trebuit să scriu, totuși ceva, ca să mă asigur că voi fi finalist. Mulțumesc, Alina! Promit că, dacă o să mai particip la SB și vei mai fi juriu, o să-mi dau silința mult mai bine!

     La final de Super Blog, o să încerc în câteva cuvinte să spun cum a fost. O competiție grea, cu probe care ne-au creat dificultăți, cu oameni care m-au făcut să râd, dar și oameni care m-au făcut să-mi fie scârbă, cu oameni care știau să discute cu tine și oameni ai căror educație se rezumă la jignirile publice, cu oameni bucuroși și oameni care acuzau juriul la orice pas, cu articole înscrise în competiție în ultimele secunde și articole scrise la câteva ore după ce erau publicate probele, cam ăsta a fost Super Blog 2016.

     Nu am spus nimic despre Dana, iubita mea. Ei bine, ea a terminat concursul pe locul 17 (imediat după mine) și, ea este motivul pentru care, cel mai probabil nu o să mai particip la Super Blog. Nu știu dacă o să mai pot fi în stare să trec prin ce-am trecut de fiecare dată când ea lua o notă mai mică decât a mea.

 O să mă opresc aici de data asta. Aștept Gala cu nerăbdare pentru ca apoi să mă reîntorc la viața mea plictisitoare. Au fost 2 luni extrem de obositoare și chiar mi-ar prinde bine niscaiva odihnă. Am nevoie de un mic concediu. Măcar 2-3 luni 😀

Mulțumesc sponsorilor (în afară de cei 5 menționați în prima parte a articolului) și le doresc numai bine în tot ce urmează să facă! Mulțumesc foștilor superbloggeri care s-au înhămat la un asemenea proiect și le mulțumesc celor de la Super Blog, în special Claudiei că nu m-a eliminat din grupul de pe Facebook sau din competiție după ieșirile mele din timpul concursului. Nu promit c-o să fiu mai cuminte că am mai promis asta și nu m-am ținut 😛

                  Acest articol nu a fost scris pentru Super Blog 2016 ci despre Super Blog 2016

 

 

 

Publicat în Super Blog

Creditul, după nevoie se cunoaște

     -Mai sunt două zile până la  deschiderea magazinului. Eu sunt aici, la Piatra de o săptămână și deja am rămas fără bani. În seara asta mai am bani să-mi cumpăr o pâine și un pateu la amiază, dar pentru seară sau poimâine, Dumnezeu cu mila. Deschid laptopul în ideea să trimit un mail  la resurse umane să-mi mai trimită niște bani, dar îmi amintesc imediat că buna mea colegă, Crina e aici, la Piatra cu mine. Face instructaj angajaților noi. Deci, nu are cine să-mi trimită bani.

     Închid pagina mailului, mă duc pe Facebook și zăresc o reclamă timidă într-un colț de pagină. „Credite rapide în doar câteva ore, doar cu buletinul. Până la 1500 de lei, ridicarea banilor pe loc, primul credit fără dobândă.” Salvarea mea, mă gândesc. Intru repede pe site, completez formularul, trimit cererea și mă așez liniștit la televizor cu paharul de apă de la robinet lângă mine (nu-mi mai permit nici măcar o minerală). Jumătate de oră mai târziu mă sună un reprezentant al firmei, îmi mai cere două-trei detalii, îmi cere o copie după buletin și asta a fost. 40 de minute mai târziu primesc un sms în care sunt informat că 500 de lei mi-au fost alocați și că îi pot ridica de la orice agenție BCR. Nu mi-a mai  rămas decât să caut pe Google cea mai apropiată bancă și gata. Am banii în mână.

     -Bă, bine că te-ai descurcat. Ce te făceai dacă nu găseai reclama aia? Rămâneai nemâncat încă două zile?

     -Muream de foame. Singur între străini, cine crezi că se încumeta să-mi împrumute bani? În ce bază? Am avut bafta mare că am văzut anunțul. La cât de mic era, mă mir că nu am trecut peste el. Ar trebui să facă promovările astea mai vizibile, mai agresive. Acum înțeleg și eu de ce unii îți fac reclamele atât de agresive. Niciodată nu știi ce om nevoiaș ajunge să le vadă și își rezolvă problemele.

     -Păi, de ce nu te bagi tu să le faci o promovare bombă?  Ai putea să scoți bani și, ai putea să ajuți o grămadă de oameni.

     -Și ce-aș putea face eu ca să-i promovez, Daniele? Cum să fac? Ce să fac?

     -Ce but ești! Bă, tu ești blogger sau ce ești? Ai la dispoziție o grămadă de oportunități să faci chestii mișto și te întrebi ce ai putea face? Pune mâna și scrie 3-4 articole de promovare. Oamenii o să le vadă și o să fie interesați. Unele din IFN-urile astea își întreabă clienții de unde au auzit. Roagă-i să le spună că au citit de pe blogul tău și așa te faci și cu niște contracte. Băi, te ajut și eu dacă vrei. Facem articolele împreună și le promovăm amândoi. Normal, împărțim profitul. Trebuie să-mi cumpăr și eu niște praz, ceva. Fac și eu un tag nou. Pe lângă „miercurea fără carne” bag și „joia cu bani” pe Craiova pe blog. Natural

     -Da. Boteo, bine mai zici. Da’ ce știu eu despre creditele astea?

     -Băăă, da lent ești la gândire. Zici că ești ardelean, nu alta! Credeam că voi, moldovenii sunteți mai isteți. Bă, blegule! Tocmai ți-ai făcut un împrumut la ei. Scrii din experiența proprie! Articolele astea au cel mai mare impact. Când un blogger povestește cu lux de amănunte o astfel de experiență, oamenii tind să se intereseze, cel puțin, de serviciul despre care a citit. De aici până la un contract, e doar un pas. Gândește-te, câți oameni ar fi interesați să primească un credit până la salariu la care să nu plătească dobânzi sau alte costuri.

     -Băi, tocmai mi-a venit o idee genială de reclamă tv pe care ar putea s-o facă. Fii atent: Știi bancul ăla cu tipurile de salariu? Cu tipul ceapă, care vine și te ia plânsul când îl vezi, tipul menstruație care vine o dată pe lună și ține 5 zile sau tipul salariu furtună despre care niciodată nu știi când vine și cât ține? Ei bine, mă gândeam la niște indivizi care să spună bancuri și după bancul ăsta, unul din ei să spună foarte serios ceva de genul: Bă, bancul ăsta nu mai e de actualitate. Cu AVBS scapi de lipsa banilor prin Creditul Rapid pe termen scurt. Și la final să spună celălalt un început de banc în care să spună ceva despre creditul ăsta fără dobândă iar celălalt să spună că și asta e deja realitate și să-l trimită pe primul să se mai documenteze. E o idee neșefuită, dar cred că ar ieși ceva interesant.

     -E bună ideea. E amuzantă. Dar de ce AVBS?

     -Mafrend, dacă vrei să faci reclamă, faci cuiva cunoscut. AVBS are vreo 70 de francize în toată România. Sunt mari! Au parteneriate cu peste 25 de instituții financiare și. Deci, dacă ai căuta să faci un credit, pe ei i-ai căuta. De asta AVBS!

AVBS-CREDIT1

     -Boss, când participam și eu activ la SuperBlog, am cunoscut pe cineva de la TVR2. Știi că ei sunt parteneri media pentru competiție. Aș putea vorbi cu el să vedem cum putem să-ți transformăm ideea într-o reclamă frumoasă. Ce zici, vrei?

     -Sună bine, n-am ce zice! Da’ n-ai vrea să ne ocupăm întâi de ce știm noi mai bine? Adică de scris? Pe urmă, dacă merge treaba și avem „succesuri”, poate trecem și la reclame televizate…

                                                    Articol scris pentru SuperBlog 2016

 

 

Publicat în Super Blog

În război cu jurnalismul de duzină

     „Nu o să-ţi vină să crezi ” ; „Incredibil!”;  „Nu te așteptai să se întâmple asta!” ;  Frate, cenu crezi titluri de doi bani! Porcării pe bandă rulantă! Nu mai găsești nimic de calitate, credibil de citit în online! Toţi se chinuie să atragă cititorii cu senzaţionalul, cu extraordinarul. Nimeni nu se mai obosește să producă știri de calitate din care să extragi informaţii bune. Numai porcării!

     Cineva, într-un film românesc, zicea: „Ai observat cat de copleșitor este numărul proștilor în lume? Nu râde, nu-i disprețui… Proștii sunt necesari oamenilor inteligenți tot așa cum oamenii cinstiți sunt necesari escrocilor„. Citatul era mai lung dar nu are relevanță în problema aceasta. În cazul de față, proștii și oamenii cinstiți suntem noi, consumatorii de presă online. Cei care în fiecare zi deschidem calculatoarele și citim informațiile lor. A hapsânilor după rating, trafic și vizite pe site-urile lor. Noi, cei care dăm click după click atunci când astfel de „titluri” ne atrag privirile și ne stârnesc curiozitatea.

     Nu pot să neg. Este și asta o strategie. Una care dă roade. Cel puțin pe termen scurt. Este un credit pe care acești jurnaliști îl primesc fără prea mare efort. Până când cineva, undeva, remarcă superficialitatea cu care sunt scrise aceste articole. Iar atunci reacția lor, a jurnaliștilor de duzină este aceea de: „Las-o bă, că merge așa!” Merge! Dar până când?

     Am menționat cuvântul credit. Unii se vor gândi  instant la acel împrumut pe care-l luăm de la bancă. Dar nu e vorba despre asta. Deși sunt foarte puțin asemănătoare, creditul online se referă la reputația pe care site-urile o câștigă prin calitatea materialelor publicate. Așadar, metoda aleasă de ei dă roade, cum ziceam. Cititori mulți,  trafic mare, bani câștigați cu ușurință pe spinarea oamenilor care dau un click din curiozitate. Dar lucrurile nu sunt atât de roz pe cât ar părea.

     Ca și în domeniul bancar, creditul se acordă în baza unor termeni și condiții. În online termenii și condițiile impun creatorilor de materiale să-și respecte cititorii oferindu-le materiale documentate, adevărate, scrise corect, informații folositoare. Iar când aceste condiții nu sunt respectate, creditul se pierde. Gândiți-vă la o bancă. Mergeți să contractați un credit prin programul Prima casă. După câteva luni, începeți să întârziați cu plățile sau să nu mai plătiți deloc. Ce se întâmpla? Știți deja. Procese, evacuări, banca vă retrage finanțarea și vă obligă să returnați datoriile prin toate mijloacele legale posibile. Lucru care nu este plăcut pentru nimeni. Din acel moment, obținerea unui credit de la orice instituție fie ea bancară sau ne-bancară devine imposibilă. Credibilitatea  se duce pe apa sâmbetei.

AVBS-CREDIT1

     Ca și în sistemul bancar, în mediul online există ajutoare de nădejde pentru obținerea acestor credite, dar mai important, pentru menținerea lor. Dacă atunci când vorbim de bani, AVBS Credit vă poate ajuta gratuit să obțineți creditul rapid de care aveți nevoie, în mediul online există altfel de „brokeri”. Cei care vă pot oferi consultanță pentru a putea porni la drum cu dreptul și pentru a vă asigura succesul. Și mai există și parteneri care te pot ajuta să obții acest credit și să-l menții de-a lungul timpului. Este vorba de oameni cu experiență în blogging, oameni care de-a lungul timpului au dat dovadă de profesionalism și corectitudine. Ei sunt”garanții” noștri atunci când ieșim în online.

     Eu i-am descoperit pe unii dintre ei într-o competiție de blog. M-am împrietenit cu ei și am învățat de la ei. Așa că nu mi-a fost greu atunci când le-am propus unora să se implice în campania mea de a readuce la viață jurnalismul corect, frumos și profesionist. Ajutat de bloggeri dedicați,  am decis să luăm la puricat articolele apărute în media. Un articol despre tehnică aici, se verifică de către băieții de la ArenaIT pentru a se stabili dacă autorul aberează. Dincolo, a lu’ Cincu taie în carne vie într-un articol dezordonat și cu greșeli de scriere. Toată lumea verifică la sânge articolele de pe marile platforme de media și le desființăm pe cele care fac rușine online-ului.

     Aș putea spune, puțin exagerat că noi, superboggerii am dezlănțuit jihadul asupra celor care au dus jurnalismul la pierire. Noi vom revoca toate creditele celor care batjocoresc cititorii în media online!

grammar-nazi_c_254474

*sursă poza 1 : Google

*sursa clip: Youtube.com

*sursă logo AVBS Credit: http://www.avbs.ro

*sursa foto grammar nazi: memecenter.com/search/grammar%20nazi

Acest articol a fost scris pentru ultima probă din Spring SuperBlog 2016