Publicat în Altele, Din viața de zi cu zi

7 zile „off the grid” Cum am rezistat o săptămână fără internet.

     Trăim într-o epocă în care internetul este peste tot în viața noastră. Nu prea mai există activitate pe care să o facem fără ajutorul lui. Comunicăm cu cei dragi, ne informăm, lucrăm sau pur și simplu căutăm divertisment. Cert este că internetul ne-a intrat pe sub piele și cu greu mai putem renunța la el.

 

internet-of-things
sursă: justcreative.com

 

     În urmă cu ceva timp, pe unul din grupurile din care fac parte, un prieten a întrebat care ar fi cele trei lucruri fără de care nu ai putea trăi. Deși majoritatea răspunsurilor au vizat unul sau mai multe lucruri care au legătură cu tehnologia, nimeni nu a menționat internetul ca fiind unul dintre cele fără de care nu ar putea trăi. Fapt ce m-a pus pe gânduri și m-a făcut să mă întreb dacă în 2020 oamenii ar putea trăi fără internet.

internet-1181586_640
sursă:pixabay

 

     De aici n-a fost mult până la ideea experimentului pe care m-am gândit să-l pun la punct: să încerc să rezist o perioadă limitată de timp fără acces la internet. Fără facebook, messenger, whatsapp, mail sau instagram, fără youtube, Netflix sau Spotify, fără nimic. (aici am inclus și televizorul). Iar timing-ul nu putea fi mai bun decât acum. În concediu fiind și cu planurile de vacanță anulate din cauza pandemiei, m-am trezit acasă cu o grămadă de timp liber.

Ca durată am decis că o săptămână ar fi suficient pentru experimentul meu. Așa că, luni 27 iulie, la ora 00:00 am deconectat telefonul de la orice sursă de internet și mi-am început aventura offline.

 

Screenshot_20200729_194546

Ce activități poți desfășura offline?

Când nu ai acces deloc la tehnologie descoperi că ai o grămadă de timp liber pe care nu știi cum să-l ocupi. Așa că eu am luat-o ușor și am umplut cu grijă fiecare gol din fiecare zi din cele șapte.

Cititul

     Principala activitate a fost cititul. În cele șapte zile offline am dat gata patru cărți pe care le aveam deja descărcate în ebook și pe care oricum voiam să le citesc, dar nu-mi găseam niciodată timpul sau starea să le citesc. De data asta, timpul a fost din belșug așa că mare parte din zile le-am petrecut citind. Ce-am citit? În ordinea în care mi le amintesc acum au fost: Andrei Pogojev – Evadare de la Auschwitz, Kate Morton – Casa de lângă lacAleksandr Soljenițîn – Pavilionul canceroșilor și Elif Șafak – Bastarda Istanbulului. Toate mi-au plăcut, toate m-au încântat.

 

IMG_20200728_105347

Treburi casnice

     În fiecare zi îmi găseam câte ceva de făcut. Curățenie într-o baie, curățenie la mine în cameră, într-una din zile chiar am rearanjat toată mobila dintr-o cameră, mai zăboveam prin bucătărie și îmi mai găseam și pe acolo de lucru. În pauzele pe care le luam de la citit mă agățam de orice activitate care mă putea ține ocupat și care mă putea face să uit de telefon și de verificarea notificărilor de la rețelele de socializare.

Activități fizice

     Pentru că timp aveam din belșug am încercat și ceva activități fizice. Mai exact, alergatul pe-afară. Am ieșit seara, mai pe răcoare, și am dat ture de maxim 20 de minute de alergare. Sunt, totuși un pufos de 110 kg, deci nu-mi permiteam să încerc performanțe atletice. Dar cele 20 de minute au fost numai bune să-mi consum energia de peste zi și să mă obosesc destul de tare încât să adorm la ore rezonabile. Și am avut cum să-mi pun la teste și noua jucărie, un smartwatch pe care l-am achiziționat cu ceva timp în urmă și care știe atât de multe chestii interesante.

 

Cum au trecut cele 7 zile pentru mine?

 

     Prima si ultima zi au fost cele mai grele. În prima zi încă nu mă obișnuisem cu situația, cu faptul că oricât m-aș fi uitat la telefon n-aș fi primit nicio notificare, cu lipsa serialului favorit, cu lipsa glumelor prietenilor mei din online pe Facebook. Spre seară am avut, chiar, primele momente de slăbiciune când îmi ziceam că aș putea, totuși, să intru măcar puțin doar cât să văd ce comentarii erau la postarea în care anunțam perioada de lipsă.

Am reușit, totuși, să mă țin tare și ziua s-a încheiat cu o febră musculară după o alergare prin ploaie.

     Următoarele zile au decurs din ce în ce mai bine. N-am mai simțit nevoia să caut telefonul la fiecare 10-15 minute, m-am obișnuit cu ideea că internetul și tot ce ține de el dispăruse din rutina mea zilnică. Am citit foarte multe ore pe zi, mi-am văzut de treabă prin casă, am ieșit la aer și am revenit din nou la citit. Chiar și orele de culcare se mai normalizaseră. Ajunsesem să închid lumina pe la ora 22:00 spre deosebire de ora 1:00 în zilele în care internetul îmi era la îndemână.

Zilele alea nu am fost totuși, total deconectat. Am schimbat zeci de sms-uri cu o prietenă foarte bună și mi-am amintit de vremurile în care utilizarea telefonului se baza numai pe trimiterea mesajelor text sau pe apeluri. Vremea când cu aceeași persoană vorbeam prin sute de mesaje pe zi și vorbeam la telefon cu orele, până târziu în noapte.

     În ultima zi am simțit ceva mai greu tot Screenshot_20200802_220132_com.huawei.android.launcherexperimentul ăsta. Știam că eram la câteva ore distanță de finalizare și de întoarcerea la „normalitate” iar lucrul ăsta îmi dădea o oarecare stare de nervozitate, de neliniște. Abia așteptam să văd ce s-a întâmplat în lume „în lipsa mea”, abia așteptam să citesc comentariile prietenilor mei la postarea din duminica precedentă. Ora 22:00 (la care hotărâsem de la început că va înceta experimentul a venit cu emoții, dar și cu dezamăgiri. În afară de câteva zeci de mesaje pe whatsapp și câteva zeci de notificări banale de la Fb, multe chestii nu se întâmplaseră în săptămâna aia. Vreo 2 mesaje pe messenger, câteva notificări de la Twitter, vreo 20 de e-mailuri necitite (luând aici în calcul și adresa de e-mail de la muncă), în rest, liniște. Mi-au luat, e adevărat, câteva zeci de minute să trec prin toate notificările ca să descopăr tot ce era important, dar ratasem în zilele alea. Mailurile nu le-am citit până a doua zi. Și nici notificările de la whatsapp pentru că eram aproape sigur că era vorba doar de mesaje de pe grupul de la muncă (ceea ce în mare parte era adevărat). În concluzie, în săptămâna în care dispărusem din online nu pierdusem nimic interesant sau important. Nu luase foc nimic, nu se apropiase amenințător de Pământ niciun asteroid, nu trecusem pe lângă niciun Armageddon, fie el mare sau mic.

 

Beneficii și dezavantaje pentru o săptămână off the grid

 

Unul din cele mai mari avantaje pe care l-am simțit neavând contact cu noutățile în săptămâna offline a fost acela că nu m-am mai stresat cu știrile negative. Timp de o săptămână pentru mine n-au fost crime, oameni nenorociți, parlamentari corupți, cazuri de Covid-19, ordonanțe sau stări de alertă. Timp de o săptămână am fost liber și totul era așa cum voiam eu să fie.

Screenshot_20200805_172925În monitorizarea somnului am observat îmbunătățiri drastice față de perioada în care aveam acces la internet și la informații. Am avut parte de un somn mai liniștit, mai calitativ. Dimineața mă trezeam mult mai odihnit și plin de energie.

Inclusiv telefonul meu a avut parte de beneficii în această săptămână. Am reușit performanța să-l încarc o singură dată în cele 7 zile, durata de încărcare fiind de 3 zile și 12 ore. După o încărcare de o oră și 5 minute, telefonul a mai funcționat până dumică seara. L-am pus la încărcat undeva pe la ora 23:30, deci încă pe atâta a ținut bateria. Cine-ar fi crezut că în epoca în care în fiecare seară ne punem telefoanele la încărcat ca să fie 100% a doua zi dimineață, cineva poate rezista șapte zile cu o singură încărcare de o oră și 5 minute? (Apropo, atâta timp durează încărcarea completă a telefonului meu.)

     Pe parte negativă, am simțit foarte mult lipsa prietenilor mei și a discuțiilor din online. Nu o dată, m-am trezit având nevoie să caut ceva online și a trebuit să renunț la căutare din cauza restricției. Dar e puțin frustrant pentru că, de exemplu, citind, aflam anumite detalii în cărți pe care mi-aș fi dorit sa le clarific și internetul mă putea ajuta s-o fac. Așa, a trebuit să-mi notez pe o foaie cu pixul toate nelămuririle sau curiozitățile în ideea că după ce voi reveni online le voi clarifica pe toate. Nu trebuie să vă spun că foaia a ajuns la gunoi și că eu n-am mai clarificat nimic. Sincer, am și uitat ce anume voiam să caut.

Toată săptămâna nu am putut efectua plăți pentru facturi, nu am putut comanda mâncare online, nu am putut să mă joc joculețele mele de pe telefon și nu am putut nici să aascult muzică pe Spotify. Noroc că sunt de modă veche și de câțiva ani încoace, când schimb telefonul, transfer în cel nou și cele peste 200 de melodii pe care le aveam descărcate. Așa că am reușit măcar asta s-o rezolv.

 

     În concluzie, cu bune și cu rele, consider cele șapte zile offline o experiență benefică din care am învățat niște chestii pe care nu le-aș fi putut învăța altfel. Am înțeles că timpul pe care-l petrecem online îl putem transforma în timp pentru alte activități benefice, că atunci când dispare factorul ăsta găsim o grămadă de alte activități prin care să ne întreținem corpul și mintea, chiar mai bine decât o facem atunci când suntem conectați. E o „purificare” dacă vreți să-i spuneți așa prin care ne putem reîntoarce la stări spirituale mai bune, prin care putem să ne reașezăm gândurile într-un mod benefic nouă.  E un lucru pe care toți ar trebui să încercăm să-l facem din când în când. Chiar dacă nu este posibil o săptămână întreagă, măcar un weekend din când în când putem să ne rupem complet de realitatea tehnologică de azi și să ne amintim cum trăiam pe vremuri…

 

Voi cât ați stat cel mai mult departe de internet și tehnologie? Ați fi în stare să rezistați o săptămână întreagă departe de online?

 

7 gânduri despre „7 zile „off the grid” Cum am rezistat o săptămână fără internet.

  1. Eu in general imi incarc la 2 zile telefonul. Asta pentru ca mi am pus pe aplicatii restrictii. Si stau cam 4 ore pe zi pe telefon pe ele

    Apreciază

  2. Nu știu dacă aș putea rezista o săptămână fără tehnologie. Mai ales de când tooot lucrez de acasă e foarte plictisitor să stau singură 8-9 ore. Așa mai ascult muzică pe youtbue, mai discut cu colegii pe WhatsApp… Oricum, ești un erou!

    Apreciază

    1. Dupa 4-5 zile chiar ma gandeam daca imi simtea cineva lipsa. 😂😂 Oricum, a fost ceva misto. Linistitor. E un lux sa nu ai griji deloc timp de o saptamana. :d

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.