Publicat în Super Blog

Din paragină la modern

     Ce urât! Ce sumbru! Ce bătrânesc! Din toată averea pe care-a avut-o, cotoroanța mi-a lăsat mie tocmai mizeria asta de apartament la parterul unui bloc gata să se dărâme! Nu-i de mirare că nu m-a avut la suflet niciodată. Bine, recunosc… nici eu nu am fost nepotul ideal. I-am ars buletinul când eram mic, i-am tocat mărunt toată pensia și i-am dus o punguță cu „mai mulți bani”, i-am aruncat broaște în casă pe geamul de la bucătărie  și i-am rupt cireșul din grădiniță sub care se ascundea de arșiță vara.

     Bunică-mea a murit iar eu am rămas procopsit cu dărăpănătura asta de apartament. Asta e, cu siguranță răzbunarea ei. Mi-a zis că după ce moare o să mă bântuie. Ei lasă, bunică! Nepotul tău o să se descurce! Sunt băiat deștept. Ai să vezi ce fac eu din vechiul tău bârlog! Nu, nici nu te gândi că o să locuiesc eu în peștera asta! Îl renovez, îl fac boboc și-l vând! Sau îl dau în chirie! Eu nu stau aici să mă bântui tu, babă acră! Nu, nu! Nu am nevoie de fantome în sufragerie când mă uit la meci duminica seara!

     Cu ocazia asta scot și eu de la naftalină cardul de fidelitate pe care l-am făcut la magazinul Diego. Credeam că nu o să-mi fie niciodată de ajutor. Dar astăzi voi face uz șiklubkartyas_fiu_ro abuz de el. Promoții de reducere cu până la 50%, azi vă invit să mă ajutați să renovez bujgla bunică-mii. Când m-au întrebat cei de la magazin dacă vreau cardul de fidelitate am crezut că n-o să-mi fie de folos. Dar ofertele cu care m-au bombardat pe e-mail m-au convins că trebuie să-i fac pocinogul. Cum să nu profiți de reduceri de până la 50% față de alți clienți doar pentru că ai plasticul în buzunar? Trebuie să fii nebun! La cumpărături, deci!

    Chem taxiul și cu viteza luminii fug la magazinul Diego din Iuliu Maniu. E mai aproape de mine decât celălalt magazin. Cu fițuica în mâna stângă și cardul în cea dreaptă pășesc în magazin. După două-trei ocheade mă abordează un vânzător și mă întreabă de sănătate. Îi explic pe scurt cum stă treaba, că m-am pricopsit cu o peșteră pe care vreau să o transform într-un apartament civilizat, că trebuie să fac o transformare de la tencuială unui apartament vechi de peste patruzeci de ani. Omul își dă seama de amploarea proiectului și mă invită să iau o gură de calm și să gândim problema împreună, la o cafea fierbinte.

diego_RO-300x101

     Bun, cafeaua sună bine! În timp ce sorb cu nesaț din ea îi arăt omului poze cu interiorul nenorocirii de apartament și îi explic, pe scurt în ce vreau să-l transform. Tânărul se minunează și-mi spune că proiectul meu este destul de complex și că aș avea nevoie de ceva ajutor.

     „-Fără ajutor!„, zic. (Casa e bântuită de babă! Nu vreau să supun pe nimeni suferinței. O să fac totul singur! De asta am nevoie de ajutorul lor. Vreau să-mi furnizeze toate materialele necesare iar eu să le pun la locul lor în casă, fără intervenția altor persoane.)

     I-am explicat că îmi confecționez singur mobilierul pentru camere. Așa că aveam nevoie de parchet laminat la culoare cu lemnul mobilierului meu. M-a ascultat cu atenție și apoi a început să facă tot ce știa mai bine. Mi-a arătat diferite modele de parchet și, la final am reușit să aleg parchetul Woodstep Glamour Extra de 10 mm ulm elvețian pentru dormitor și modelul Woodstep Dual de 10 mm pentru hol; culoarea hikory ottawa. Amândouă în ton cu piesele de mobilier pe care le construiam deja, acasă.

S-a supărat foarte tare când i-am zis că pentru zona de living/bucătărie am de gând să merg pe varianta cu gresie. M-a luat de umăr și m-a dus să-mi arate stocul de pardoseală rezistentă la apă. M-am gândit 2 minute și am ajuns la concluzia că omul avea dreptate. Nu se compară.  Pardoseala are mai mult stil, mai multă personalitate. E mai tineresc. Așa că am mers pe mâna lui. Imediat m-a dus la secțiunea de accesorii pentru parchet și mi-a arătat plinte, colțuri, elemente de legătură, toate potrivite pe culorile și modelele alese.  M-a văzut puțin debusolat dar mi-a explicat că montatul e floare la ureche dacă am tot ce îmi trebuie și puțină răbdare.

Pe rând am trecut în revistă tapetul, covoarele,  chiar și preșul de la ușă. Mi-a adeziv tapetpromis că mă vor scuti ei de efortul tăierii la dimensiuni și că, îmi vor livra la domiciliu covoarele și mocheta exact la dimensiunile potrivite. Ba chiar mi-a arătat și o soluție de curățat foarte eficientă pentru noul meu covor TULIPO cu efecte 3D. „Contururile sunt tunse manual. De aici efectul tridimensional”, mi-a zis el. I-am zis că nu e nevoie dar a insistat, spunând că face parte din pachetul de servicii pe care le oferă gratuit clienților și că nu este niciun deranj. Dintr-o vorbă în alta, m-am dat de gol că nu am pus niciodată tapet în viața mea. Nu a ezitat să-mi explice în câteva cuvinte procedeul și să-mi recomande adezivul pe care să-l folosesc. „Dacă ar vedea cotoroanța că-i pun tapet albastru în dormitor s-ar răsuci!” îmi ziceam în gând.

Am ajuns la finalul cumpărăturilor. Lista mea era destul de grasă. Invers proporțional cu portofelul meu, chiar și cu reducerile aplicate datorită cardului de fidelitate. Traversă pentru hol, parchet, draperii, perdea, galerie și șină pentru perdea, tapet, toate urmau să-mi fie livrate ziua următoare ca să mă apuc de treabă.diego-transport-la-domiciliu-la-pret-avantajos

     A doua zi, în plin șantier, m-au sunat băieții cu livrarea de la Diego și mi-au descărcat toate materialele în fața scării blocului. Ușor-ușor le-am dus în apartament și m-am apucat de treabă. Aici montează parchet, dincolo zugrăvește. La bucătărie montează perdeaua cu galerie și șină cu tot, în hol căznește-te să potrivești laminatul și să-l îmbini frumos. Lipirea tapetului în dormitor s-a dovedit a fi cea mai amuzantă activitate pe care o prestasem de când m-am apucat de renovat. Nu vreau să spun că uneori am lipit și am dezlipit de câte 4-5 ori colile pentru a le potrivi perfect dar așa a fost. Cu toate astea totul a mers strună. Noroc de băiatul de la magazin că mi-a dat sfaturi bune. Noroc de mine că i-am spus cinstit că nu mă pricep! Mare lucru și ăsta! Fii cinstit cu vânzătorul și-o să primești ajutorul nesperat!

      După patru zile de muncă zi-lumină, apartamentul meu era total schimbat. Nu mai avea aerul ăla de azil de bătrâni. Aspectul tineresc era la el acasă peste tot. Totul era nou și modern. Parchetul se potrivea de minune cu mobila, tapetul mergea perfect cu perdelele iar covoarele se potriveau cu totul! Mă uitam la bătrânul apartament al bunică-mii și nu-mi venea să cred că e același. Era o locuință total schimbată. Spațioasă, luminoasă, modernă, era frumos! Bune sfaturi mi-a dat băiatul de la Diego! Oamenii ar trebui să se încreadă mai mult în experiența lor! Sunt profesioniști. Aah, babo, ce-mi faci tu mie!? Pun pariu că tu m-ai ajutat să îl fac așa frumos! Știai că după ce-l termin n-o să mai vreau să-l dau străinilor și-o să vreau să mă mut eu în el! Ei bine, fie! Mă mut! Dar să te ferească Ăl de sus să-mi faci vreo vizită! Că ne certăm, ai înțeles? Să nu te prind cucăind prin sufragerie că asta nu mai este casa ta! E-a mea! Eu am făcut-o să arate așa bine!

Acest articol a fost scris pentru Spring Superblog2016

  • PS: nicio bunică nu a avut de suferit înainte sau după compunerea acestei povești 😉

 

 

 

 

 

 

Anunțuri

Un gând despre „Din paragină la modern

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s